(A fi) pe (o) muchie de cuțit = (a se afla) într-o situație gravă, dificilă, la un pas de nenorocire
(A fi) vrednic de milă = (a se afla) într-o situație jalnică, (a fi) demn de compătimit
A (sau a-i) ajunge (cuiva) cuțitul la os = a ajunge la capătul puterii; a fi într-o situație disperată
A (se) descurca ițele = a (se) lămuri o situație
A ajunge (sau a fi) de râsul lumii = a ajunge (sau a fi) într-o situație degradantă; a se face de râs
A ajunge de la moară la râșniță = a ajunge dintr-o situație bună într-una rea; a scăpăta
A avea (sau a-și păstra) o portiță de scăpare = a avea (sau a-și păstra) un mijloc de a ieși onorabil dintr-o situație neplăcută, încurcată
A căuta pe dracul și a găsi pe tată-său = a ajunge într-o situație și mai rea decât aceea anterioară
A da (pe cineva) peste cap = a trânti (pe cineva) la pământ; a da jos dintr-o situație, a doborî, a învinge
A da binelui cu piciorul = a nu accepta o situație bună
A da din coate = a) a-și face loc împingând pe alții; b) a lupta (fără scrupule) pentru a ieși dintr-o încurcătură, pentru a obține o situație
A duce (sau a scoate) la (un) liman (sau la liman bun) = a scăpa (pe cineva) dintr-o situație grea; a salva
A face (sau a ajunge) din cal măgar = a face să ajungă (sau a ajunge) dintr-o situație mai bună într-una mai rea
A fi (sau a cădea) pe bec = A fi sau a ajunge într-o situație fără ieșire; a i se înfunda, a o păți
A fi (sau a rămâne) în aer = a se afla într-o situație critică, a nu avea nici o perspectivă
A fi (sau a se afla) pe (sau la) marginea prăpastiei = a se afla într-o situație extrem de critică
A fi călare (sau stăpân) pe situație = a fi stăpân pe împrejurări în momente grele, critice
A fi călare pe situație = a domina o situație, a se simți tare, sigur într-o anumită împrejurare (grea)
A fi stăpân pe situație = a domina o situație, a se simți tare, sigur într-o anumită împrejurare (grea)
A fi vai (și amar) de = a fi rău de cineva, a se afla într-o situație grea, jalnică
A fi în notă = a fi în concordanță cu o situație dată
A fi în pielea cuiva = a se afla exact în aceeași situație (dificilă) cu altcineva
A fi în pom = a se afla într-o situație dificilă, precară (din punct de vedere material)
A fi între ciocan și nicovala = a fi într-o situatie critică (din care nu există posibilitate de ieșire)
A i se strânge funia la par = a ajunge într-o situație dificilă, când nu mai poate face cum vrea
A i se înfunda (cuiva) = a ajunge într-o situație fără ieșire, a nu-i mai merge; a o păți
A ieși (sau a scăpa, a o scoate) cu obraz curat = a ieși cu bine, onorabil dintr-o situație dificilă
A ieși la liman = a scăpa dintr-o primejdie; a ajunge la o situație mai bună
A ieși la lumină = a) a scăpa de primejdie, a ieși dintr-o situație grea; b) a ieși la iveală, a deveni evident, a se dezvălui
A intra (sau a cădea, a băga) mesa = a ajunge (sau a face pe cineva să ajungă) într-o situație neplăcută, a intra (sau a băga pe cineva) într-o încurcătură, într-un bucluc
A mânca o pâine albă = a avea o situație materială bună, a o duce bine
A nu fi nici cal, nici măgar = a nu avea o situație precisă, a nu aparține unei categorii determinate
A nu mai avea încotro cotigi = a se afla într-o situație fără ieșire
A o plesni bine = a spune ceva foarte potrivit într-o anumită situație, într-un anumit moment
A o pune de mămăligă = a se afla sau a ajunge într-o situație dificilă, neplăcută; a o păți; a da greș
A o sfecli = a ajunge într-o situație neplăcută, a o păți; a o băga pe mânecă
A o încurca = a crea (intenționat) o situație confuză; a face un lucru de mântuială; a nu fi clar în ce spune
A pluti în aer = a) (despre un fenomen sau un eveniment) a fi gata să se dezlănțuie, a presimți apariția; b) (despre o afirmație, o situație etc.) a nu se sprijini pe realitate
A pune (pe cineva) în încurcătură = a pune pe cineva într-o situație din care nu știe cum să iasă
A ridica pe cineva din pulbere = a înălța pe cineva într-o situație foarte bună
A rămâne în pană = a fi împiedicat într-o activitate, a se găsi într-o situație (materială) jenantă; a nu avea bani
A salva situația = a reuși să îndrepte o situație grea, neplăcută; a face față unei situații
A scoate (pe cineva) la lumină = a) a scoate (pe cineva) dintr-o încurcătură; b) a ajuta (pe cineva) să dobândească o situație, a emancipa (pe cineva)
A scăpa (ca) din gura lupului = a (se) salva dintr-o situație foarte grea
A scăpa ca prin urechile acului = a scăpa cu mare greutate, în mod miraculos dintr-o situație dificilă
A scăpa ciolanul din mână = a pierde o situație avantajoasă
A scăpa cu fața curată = a scăpa cu bine dintr-o situație dificilă
A scăpa ieftin = a scăpa dintr-o situație dificilă fără urmări serioase sau neplăceri (prea mari)
A scăpa prin tangentă = a se eschiva de la un lucru prinzând momentul potrivit; a scăpa cu greu dintr-o situație dificilă
A se alege sorții = a se ajunge la un rezultat, a se clarifica o situație
SITUÁȚIE,situații, s. f. 1. Totalitatea împrejurărilor care determină la un moment dat condițiile existenței unei ființe, a unei colectivități, a unei activități; stare de fapt care decurge de aici pentru cineva sau ceva. Expr. A fi la înălțimea situației = a corespunde pe deplin unei misiuni încredințate. A te pune în situația cuiva = a încerca să înțelegi împrejurările în care se află altul, pentru a-ți da seama de modul lui de a gândi sau de a reacționa. A fi stăpân (sau călare) pe situație = a domina o situație în împrejurări critice, a fi sigur de ceva, a ști să se descurce (într-o situație dificilă). ♦ (În sintagma) Situație limită = situație excepțională, la extremă, aparent fără ieșire, care impune luarea fără întârziere a unei hotărâri radicale. ♦ Poziție socială, materială sau morală în care se află cineva. ◊ Expr. A-i face cuiva o situație = a ajuta pe cineva să ajungă la o poziție socială, materială și morală bună. ♦ (Concr.) Avere. ♦ Fig. Dispoziție, stare sufletească. 2. Prezentare detaliată a unor date privind rezultatele unei activități economice sau financiare dintr-un domeniu (comparativ cu sarcinile planificate); raport; inventar. ♦ Document în care se prezintă o stare de lucruri, mersul unor lucrări etc. 3. (Rar) Așezare, poziție a unui teren, a unei localități etc. [Pr.: -tu-a-. – Var.: (înv.) situațiúne s. f.] – Din fr. situation. (Sursa: DEX '98 )
SITUÁȚIE ~if. 1) Ansamblu de împrejurări în care se află o persoană, o colectivitate, un popor sau o țară la un moment dat; stare de fapt. ~ economică. ~ familială. ◊ A te pune în ~a cuiva a căuta să înțelegi comportarea cuiva, închipuindu-te în locul lui. A fi la înălțimea ~ei a corespunde pe deplin unei sarcini încredințate; a fi la nivel. Ieșire din ~ modalitate de a ieși dintr-o încurcătură; soluție. ~a obligă poziția ocupată implică responsabilitate. 2) Poziție socială sau materială. ◊ Om cu ~ om aranjat. A-i face cuiva o ~ a ajuta pe cineva să avanseze. 3) Totalitate de bunuri materiale pe care le posedă o persoană sau o colectivitate; avere. 4) Dispoziție spirituală; stare sufletească. 5) Document prin care se prezintă o stare de lucruri; scurtă dare de seamă. [G.-D. situației; Sil. -tu-a-ți-e] /<lat. situato, ~onis, fr. situation (Sursa: NODEX )
SITUÁȚIEs.f.1. Stare, poziție, așezare, ansamblu de împrejurări în care se află la un moment dat o țară, un popor etc. din punct de vedere economic, politic și social. ♦ A fi la înălțimea situației = a corespunde pe deplin unei sarcini încredințate. ♦ Loc, stare pe care o are cineva în viața socială. ♦ Stare a unei persoane în raport cu condiția sa (economică, socială etc.) sau cu interesele sale. 2 Dare de seamă, raport (asupra unei stări de fapt, a unui inventar etc.). 3. Așezare, poziție a unei localități, a unui teren etc.; situare. [Gen. -iei, var. situațiune s.f. / cf. fr. situation, it. situazione]. (Sursa: DN )
SITUÁȚIEs. f. 1. stare, poziție, așezare, ansamblu de împrejurări în care se află la un moment dat o persoană, o localitate, o țară, un popor etc. din punct de vedere economic, politic și social. ♦ a fi la înălțimea ĩ = a corespunde pe deplin unei sarcini încredințate. ◊ loc, stare pe care o are cineva în viața socială. ◊ stare a unei persoane în raport cu condiția sa (economică, socială etc.) sau cu interesele sale: avere. ♦ ~ limită = situație excepțională, extremă, care impune hotărâri radicale. 2. dare de seamă, raport (asupra unei stări de fapt, a unui inventar etc.). (< fr. situation, lat. situatio) (Sursa: MDN )
SITUÁȚIE,situații, s. f. 1. Totalitatea împrejurărilor care determină la un moment dat condițiile de existență și de dezvoltare ale unei persoane, ale unei colectivitați, ale unei activitați; stare de fapt care decurge de aici pentru cineva sau ceva. ◊ Expr. A fi la înălțimea situației = a corespunde pe deplin unei misiuni încredințate. A te pune în situația cuiva = a încerca să înțelegi împrejurările în care se află altul, pentru a-ți da seama de modul lui de a gândi sau de a acționa. A fi călare (sau stăpân) pe situație = a fi stăpân pe împrejurări în momente grele, critice. ♦ Poziție socială, materială sau morală în care se află cineva. ◊ Expr. A-i face cuiva o situație = a ajuta pe cineva să ajungă la o poziție socială, materială si morală bună. ♦ (Concr.) Avere. ♦ Fig. Dispoziție, stare sufletească. 2. Dare de seamă, raport, inventar. ◊ Situația casei = stare de fapt, constatată zilnic sau ocazional, a numerarului și a gestiunii bănești a unei întreprinderi; raport2 asupra rezultatului constatărilor făcute cu acest prilej. 3. (Rar) Așezare, poziție a unui teren, a unei localități. [Var.: (înv.) situațiune s. f.] – Fr. situation. (Sursa: DLRM )
SITUÁȚIE s. 1. caz, circumstanță, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziție, stare, (înv.) încunjurare, peristas, prilejire, stat, împrejurstare, (fig.) context. (În această ~ nu poate acționa.)2. v. împrejurare. 3. v. dispoziție. 4. stare, (înv.) stepenă. (~ înfloritoare.)5. soartă, stare. (Nu știe nimic de ~ lor.)6. etapă, fază, punct, stadiu. (În ce ~ se află lucrările începute?)7. (concr.) raport, referat, dare de seamă, (prin Transilv.) sămădaș, (înv.) doclad, otnoșenie, tacrir, (rusism înv.) predstavlenie. (A întocmit o ~ despre ...) 8. condiție, poziție, stare, (înv. și pop.) obraz, (Transilv.) prindoare. (~ socială.)9. v. rang. 10. loc, poziție. (Ocupă o ~ onorabilă în societate.)11. poziție, (înv.) pusăciune. (O ~ de indiviat.)12. rost, stare. (Avea acum și el o ~.)13. v. avere. (Sursa: Sinonime )
SITUÁȚIE s. v. amplasament, așezare, loc, poziție. (Sursa: Sinonime )
situáție s. f. (sil. -tu-a-ți-e), art. situáția (sil. -ți-a), g.-d. art. situáției; pl. situáții, art. situáțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )
situáție-límită s. f. (sil. -tu-a-ți-e), art. situáția-límită (sil. -ți-a) (Sursa: Ortografic )