Dex sista, sista, definiţie sista, dex.ro Mobile

A bate monedă (din sau cu ceva) = a insista, a face caz (de ceva)
A pune pe cineva pe foc = a cere cuiva ceva cu prea mare stăruință; a insista prea mult ca cineva să acționeze într-un anumit sens
A pune pedala = a insista asupra unu lucru
A se pune (sau a sta) cu gura pe cineva = a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru; a cicăli pe cineva
A se pune cu gura pe cineva = a cicăli pe cineva sau a insista pe lângă cineva
A împuia capul (sau urechile) cuiva = a face să intre în mintea cuiva o idee, insistând asupra ei; a ameți pe cineva cu vorbăria
A-și răci gura degeaba (sau în zadar, de pomană, de-a surda) = a vorbi fără folos, a insista zadarnic, fără rezultat
a pune tambacul = a) bănui; b) a stărui, a insista

SISTÁ, sistez, vb. I. Tranz. A înceta (vremelnic sau definitiv) o activitate; a întrerupe, a suspenda, a opri. – Din lat. sistere, germ. sistieren. (Sursa: DEX '98 )

sista verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) sista	sistare	sistat	sistând	singular	plural
		(a) sista	sistare	sistat	sistând	sistează	sistați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	sistez	(să) sistez	sistam	sistai	sistasem
	a II-a (tu)	sistezi	(să) sistezi	sistai	sistași	sistaseși
	a III-a (el, ea)	sistează	(să) sisteze	sista	sistă	sistase
plural	I (noi)	sistăm	(să) sistăm	sistam	sistarăm	sistaserăm, sistasem*
	a II-a (voi)	sistați	(să) sistați	sistați	sistarăți	sistaserăți, sistaseți*
	a III-a (ei, ele)	sistează	(să) sisteze	sistau	sistară	sistaseră

* Formă nerecomandată