SINECURÍST, -Ă, sinecuriști, -ste, s. m. și f. Persoană care deține o sinecură. – Sinecură + suf. -ist. (Sursa: DEX '98 )
SINECURÍST, -Ă s.m. și f. Beneficiar al unei sinecuri. [< fr. sinécuriste]. (Sursa: DN )
SINECURÍST, -Ă s. m. f. beneficiar al unei sinecuri. (< fr. sinécuriste) (Sursa: MDN )
sinecuríst s. m., pl. sinecuríști (Sursa: Ortografic )
SINECURÍST ~stă ( ~ști, ~ste) m. și f. Persoană care deține o sinecură. /<fr. sinécuriste (Sursa: NODEX )
sinecurístă s. f., pl. sinecuríste (Sursa: Ortografic )
| sinecurist substantiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | sinecurist | sinecuristul | sinecuristă | sinecurista |
| plural | sinecuriști | sinecuriștii | sinecuriste | sinecuristele |
| genitiv-dativ | singular | sinecurist | sinecuristului | sinecuriste | sinecuristei |
| plural | sinecuriști | sinecuriștilor | sinecuriste | sinecuristelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
