(A-i fi cuiva) mai mare mila (sau dragul, rușinea etc.) = (a-i fi cuiva) foarte milă (sau drag, rușine etc.)
A băga (pe cineva) în năbădăi = a) a înspăimânta; b) a face să-și piardă calmul, stăpânirea de sine
A cădea cu hârzobul din cer = a veni, a pica pe neașteptate; a se realiza de la sine
A da (sau a fi) de șugubină = a da (sau a se face) de rușine, a (se) face de râs, de ocară
A feșteli (cuiva) iacaua = a face de rușine (pe cineva)
A fi gros de obraz = a fi fără rușine, îndrăzneț
A fi plin de sine (sau de el) = a avea o părere foarte bună despre sine, a fi încrezut, îngâmfat
A fi rușinea cuiva = a fi om de nimic, de ale cărui fapte cineva se rușinează, a fi cauza dezonoarei cuiva
A fi stăpân pe soarta (sau pe viața etc.) sa = a dispune de sine, a-și făuri singur soarta
A i se sui (cuiva) sângele în obraz = a se înroși la față (de mânie, de rușine), a se congestiona
A i se sui la cap = a fi plin de sine, a se îngâmfa
A intra în pământ (de rușine) = a-i fi foarte rușine
A pune (sau a băga) o pilă = a interveni (în mod abuziv) în favoarea cuiva sau pentru sine, a solicita o protecție (ilegală) pentru cineva sau pentru sine
A pune cuiva (sau a-i da cu) opinca (în obraz) = a) a păcăli pe cineva, a trage pe sfoară; b) a face pe cineva de rușine
A păți (o sau vreo) rușine = a ajunge de ocară sau de batjocură, a suferi un lucru umilitor
A rămâne de rușine = a se face de râs
A rămâne platcă = a rămâne de rușine, a se face de râs
A se crede grozav = a avea o părere exagerat de bună despre sine
A se strânge în sine = a deveni puțin comunicativ, a se închide în sine
A se înarma cu răbdare = a-și impune răbdare, a aștepta cu stăpânire de sine desfășurarea faptelor
A trage la fund (pe cineva) = a pune (pe cineva) într-o situație grea; a antrena (pe cineva) cu sine într-o afacere, într-o întreprindere dezavantajoasă, sortită eșecului
A umbla (de) frunza frăsinelului = a umbla fără nici un rost, fără nici un scop, a fi haimana; a hoinări
A ține cuiva rândul = a păstra un loc pentru cineva lângă sine, într-un șir
A(-și) pierde răbdarea sau a-și ieși din răbdare (ori din răbdări) = a-și pierde calmul, stăpânirea de sine
A-i crăpa (sau plesni) cuiva obrazul de rușine = a-i fi foarte rușine, a nu mai putea de rușine
A-i fi (cuiva) oarecum = a-i fi cuiva greu, neplăcut, a-i fi rușine; a se jena
A-i fi cuiva) mai mare mila (sau dragul, rușinea etc.) = (a-i fi cuiva) foarte milă (sau drag, rușine etc.) (Adverbial; ) Din cale-afară, peste măsură
A-i plesni (sau a-i crăpa) cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine, a se rușina foarte tare
A-i plesni cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine
A-și da barișul pe ceafă = a se face de râs, a pierde rușinea, a încălca regulile bunei-cuviințe
A-și reveni în fire (sau în sine) = a-și recăpăta cunoștința în urma unui leșin, a unei crize, a unei emoții etc. 3) A se ocupa din nou de un subiect, de o idee, a se opri din nou la...
A-și rezerva dreptul = a-și păstra pentru sine dreptul de a...
A-și spăla obrazul = a face față unei situații, a scăpa de rușine; a ieși cu bine dintr-o încurcătură
A-și veni în simțire (sau în simțiri) = a-și reveni din leșin; a-și veni în fire; a-și recăpăta stăpânirea de sine
A-și vinde (și) pielea sau cămașa (de pe sine) = a vinde sau a ceda, din pricina unei nevoi mari, tot ce posedă
Cu capul în piept = cu capul plecat (de rușine, de supărare etc.)
Cu de la sine putere = fără a fi autorizat de nimeni; în mod abuziv
Este în natura lucrurilor = este firesc, e de la sine înțeles
L-a strâns Dumnezeu sau moartea (la sine) = a murit
Lepădare de sine = renunțare la interesele sau la ideile personale (pentru binele obștesc)
Nu-i vorbă! (sau mai e vorbă?) = fără îndoială, firește, e de la sine înțeles
Obraz de scoarță = om necioplit, lipsit de rușine de bună-cuviință
Se înțelege de la sine = este evident
Stăpânire de sine = calm, sânge rece, cumpăt
În barbă = pe ascuns, numai pentru sine
În hiolă = târând după sine, împingând cu sine
În sinea mea (sau a ta etc.) = în propria conștiință, în gând
SÍNE pron. refl. (Forma accentuată de acuz. pers. 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin „însuși”) 1. (Precedat de prep. „pe” sau înv. „pre”, având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) Numai pe sine nu se vede.2. (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) Păstrează totul pentru sine însăși. ◊ Expr. De la sine = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) În sinea mea (sau a ta etc.) = în propria conștiință, în gând. – Lat. se (după mine, tine). (Sursa: DEX '98 )
síne pron. – El însuși. Lat. se, modelat ca mine, tine, pentru a evita prezența unui cuvînt monosilabic în poziție tonică, cf. lat. sese, sp. consigo. Se folosește ca mine (pron. pers. de persoana a-III-a, la cazurile prepoziționale; înv., acuzativ fără prep.); dar a ajuns să însemne „cuget lăuntric”, sens cu care se folosește ca s.: în sinea lui ‹ în sine „înlăuntrul său”, în sinea mea „pentru mine” etc.; și, de asemeni, cu posesivul enclitic în sine-mi, în sine-ți, în sineși. În sec. XIX s-a folosit pentru a traduce pref. auto-; sineiubire (egoism); sinestătător (autonom) etc. Dintre aceste formații s-au păstrat în limbă numai sinucidere și sinucigaș. (Sursa: DER )
síne pr. ac. acc., neacc. se, se- (se-aduce), -se (ducându-se), s- (s-a dus), -s- (dusu-s-a) (Sursa: Ortografic )
SE pron. refl. 1. (Arată că persoana care face lucrarea este și aceea care o suferă) Se ascunde sub pod.2. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive eventive) ◊ Se îmbolnăvi de ochi.3. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive reciproce) Se ghiontesc.4. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive dinamice) S-a luptat cu zmeul.5. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive pasive și impersonale) Să se dea dispoziții. – Din lat. se. (Sursa: DEX '98 )
SÍE pron. refl. (Forma accentuată de dat. pers. 3 pentru toate genurile) Lui însuși, ei însăși. – Lat. sibi. (Sursa: DEX '98 )
SÍEȘI pron. refl. (Forma accentuată de dat., pers. 3, pentru toate genurile) Lui însuși, ei însăși. [Pr.: sí-eși] – Sie + [î]și. (Sursa: DEX '98 )
ȘÍNĂ,șine, s. f. 1. Fiecare dintre barele de oțel laminate după un anumit profil și folosite drept cale de rulare pentru un vehicul cu roți (tren, tramvai) sau de ghidare pentru anumite piese mobile dintr-o instalație tehnică. ♦ P. ext. Cale ferată. 2. Cerc de oțel care se montează pe roțile de lemn ale unui vehicul pentru a le feri de uzură. ♦ Bandă de metal care se fixează pe unele obiecte de lemn (uși, lăzi, butoaie etc.) pentru a le mări rezistența la uzură. – Din pol. szyna, germ. Schiene. (Sursa: DEX '98 )
SEpron. refl.(síne, síe, síeși, își, și) 1) (indică persoana care îndeplinește și suferă acțiunea) Se spală pe față. ◊ De la sine fără participarea cuiva. În sinea mea (ta, sa etc.) în conștiința mea (ta, sa etc.). 2) (indică valoarea impersonală sau personal-generalizatoare a acțiunii) Se luminează. Se zice. /<lat. se (Sursa: NODEX )
ȘÍNĂ ~ef. 1 ) Fiecare din cele două bare de oțel fixate pe traverse și folosite drept cale de rulare pentru un vehicul (tren, tramvai, etc.). ~ cu șanț. 2) Tijă pentru ghidarea unor piese mobile într-un sistem tehnic. 3) Cerc de oțel îmbrăcat pe roțile de lemn ale unui vehicul pentru a le proteja. ~ de căruță. 4) Bandă metalică cu care se încinge pe la margini un obiect (ladă, ușă etc.) pentru a-i mări rezistența. [G.-D. șinei] /<germ. Schiene (Sursa: NODEX )
SÍNE DÍEloc. adv. fără o dată precisă. (< lat. sine die) (Sursa: MDN )
SÍNE QUA NONloc. adj. (condiție) fără de care nu se poate; indispensabil, necesar. (< lat. /conditio/ sine qua non) (Sursa: MDN )
ȘÍNĂ s. 1. (reg.) raf, șing, șteangără. (~ la unele căi de rulare.)2. cerc, (reg.) șing, (Transilv., Ban. și Mold.) raf. (~ la roata unei căruțe.)3. (reg.) șparing. (Sanie cu ~.) (Sursa: Sinonime )
ȘÍNĂ s. v. bară, cale ferată, drum-de-fier, lingou, linie ferată. (Sursa: Sinonime )
se pron. refl. – Arată că persoana care îndeplinește o acțiune este și aceea care o suferă. – Var. Munt. să. Mr. se. Lat. se (REW 7761), conservat în toate limbile romanice. Ca și în sp. are și valoare de pron. nehotărît: se spune = fr. on dit; șade cum se șade = „șade ca toată lumea”. (Sursa: DER )
șínă (-ne), s. f. – Linie, cale de fier, cerc, obadă. – Germ. Schiene, prin intermediul pol. szyna (Cihac, II, 388; Borcea 207). Sec. XVII. – Der. șinar, s. m. (cui de fier cu care se fixează șinele); șinui, vb. (a pune cercuri, șine); șineu, s. n. (Trans. de N, băț cu care se strînge o sfoară sau un lanț sau un fier-balot). (Sursa: DER )
de síne stătătór loc. adj. m., pl. de síne stătătóri; f. sg. și pl. de síne stătătoáre (Sursa: Ortografic )
síeși pr. d. acc., neacc. își, și, și-, -și, -și- (Sursa: Ortografic )
șínă s. f., g.-d. art. șínei; pl. șíne (Sursa: Ortografic )
DE MORTUIS NIL SINE BENE (lat.) despre morți numai de bine – Dictonul, atribuit lui Chilon din Sparta, s-a răspândit în versiune latină. (Sursa: DE )
ILLE DOLET VERE QUI SINE TESTE DOLET (lat.) suferă cu adevărat cel ce plânge fără martori – Marțial, „Epigrammata”, 1, 34, 4. (Sursa: DE )
MILITARIS SINE DUCE TURBA CORPUS EST SPIRITU (lat.) o armată fără comandant este ca un corp fără suflet – Curtius, „Historia Alexandri Magni”, 10, 6, 8. (Sursa: DE )
NIL SINE MAGNO VITA LABORE DEDIT MORTALIBUS (lat.) fără mare trudă viața n-a dat oamenilor nimic – Horațiu, „Satirae”, I, 9, 60. (Sursa: DE )
NULLA DIES SINE LINEA (lat.) nici o zi fără o linie – Pliniu cel Bătrân, „Naturalis historia”, 35-36. Cuvinte atribuite pictorului Apelles, care considera exercițiul zilnic esențial pentru desăvârșirea măiestriei artistice. Beethoven și Arghezi le-au luat drept deviză. (Sursa: DE )
NULLA POENA SINE LEGE (lat.) nici o pedeapsă fără lege – Principiul legalității pedepsei în dreptul roman. (Sursa: DE )
NULLA REGULA SINE EXCEPȚIONE (lat.) nici o regulă fără excepție – Inițial adagiu din dreptul roman. Astăzi, aceste cuvinte au un sens mai general: realitatea este prea bogată și contradictorie pentru ca să poată fi supusă unor catalogări sau încadrată în formule rigide. (Sursa: DE )
PROLEM SINE MATRE CREATAM (lat.) prunc născut fără mamă – Ovidiu, „Metamorphoseon libri”, II, 553. Lucrare elaborată fără ca autorul să se inspire din vreun model. Montesquieu a pus aceste cuvinte drept epigraf la „L’Esprit des lois”. (Sursa: DE )
SINE AMICITIA VITAM ESSE NULLAM (lat.) fără prietenie n-ar fi viața – Cicero, „De amicitia”, XXIII, 86. Elogiu suprem adus prieteniei între oameni. (Sursa: DE )
SINE IRA ET STUDIO (lat.) fără mânie și părtinire – Tacit, „Annales”, I, 1. Caracterizare a obiectivității științifice și condiție a obiectivității în genere. (Sursa: DE )
TELUM IMBELLE SINE ICTU CONIECIT (lat.) aruncă lancea nevolnică fără vlagă – Vergiliu, „Eneida”, II, 544. Lancea aruncată de bătrânul rege Priam împotriva lui Pirus. Lovitură slabă, care nu-și atinge ținta. (Sursa: DE )
VITA SINE LITTERIS MORS EST (lat.) viața fără învățătură este moarte – Maximă aducând elogiul instruirii și cultivării spiritului. (Sursa: DE )
Declinări/Conjugări
sine articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume