Dex.Ro Mobile
Vezi 12 expresii

SÍNCER, -Ă, sinceri, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care exprimă întocmai ceea ce gândește, care acționează fără prefăcătorie sau gânduri ascunse; franc, leal, loial; cinstit, deschis. ♦ (Despre sentimente, acțiuni, manifestări ale oamenilor) Care reflectă sau dovedește sinceritate (1). 2. Conform cu anumite legi, cu anumite principii; corect. 3. (Rar; despre culori) Curat, pur. – Din fr. sincère, lat. sincerus. (Sursa: DEX '98 )

SÍNCER, -Ă adj. Neprefăcut, care se exprimă cinstit. ♦ Adevărat; deschis, făcut pe față. [Cf. fr. sincère, it. sincero < lat. sincerus – fără pată]. (Sursa: DN )

SÍNCER, -Ă adj. neprefăcut, cinstit; adevărat; deschis. (< fr. sincère, lat. sincerus) (Sursa: MDN )

SÍNCER adj., adv. 1. adj. adevărat, real. (Un sentiment de sinceră admirație.) 2. adj. cinstit, neprefăcut, (livr.) franc, leal, loial, (înv.) nefățărit, prost, (fig.) deschis. (O fire sinceră.) 3. adv. v. fățiș. (Sursa: Sinonime )

Sincer ≠ fățarnic, mincinos, nesincer, perfid, prefăcut (Sursa: Antonime )

síncer adj. m., pl. sínceri; f. sg. sínceră, pl. síncere (Sursa: Ortografic )

SÍNCER ~ă (~i, ~e) (despre persoane) Care nu tăinuiește nimic; dispus să-și exprime gândurile fără a le ascunde; neprefăcut; deschis. /<fr. sincere, it. sincero, lat. sincerus (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
sincer   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sincer sincerul sinceră sincera
plural sinceri sincerii sincere sincerele
genitiv-dativ singular sincer sincerului sincere sincerei
plural sinceri sincerilor sincere sincerelor
vocativ singular sincerule sincero
plural sincerilor sincerelor