Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

SIMULTÁN, -Ă, simultani, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre acțiuni, fenomene și evenimente) Care are loc în același timp cu altul sau cu altele; concomitent. 2. S. n. Demonstrație a unui șahist cu o clasificare superioară care joacă în același timp cu mai mulți adversari de categorie inferioară. [Var.: (înv.) simultanéu, -ée adj.] – Din germ. simultan, fr. simultané, lat. simultaneus. (Sursa: DEX '98 )

SIMULTÁN, -Ă adj. Care se petrece, care are loc în același timp; concomitent. // s.n. Demonstrație a unui șahist cu o clasificare superioară, care joacă în același timp cu mai mulți adversari de categorie inferioară. [Var. simultaneu, -ee adj. / < fr. simultané, cf. lat.t. simultaneus < simul – în același timp]. (Sursa: DN )

SIMULTÁN, -Ă I. adj. (și adv.) în același timp; concomitent. II. s. n. demonstrație a unui șahist care joacă în același timp cu mai mulți adversari. (< germ. simultan, fr. simultané, lat. simultaneus) (Sursa: MDN )

SIMULTÁN adj., adv. 1. adj. v. concomitent. 2. adv. v. concomitent. 3. adv. v. odată. (Sursa: Sinonime )

Simultan ≠ succesiv (Sursa: Antonime )

simultán adj. m., pl. simultáni; f. sg. simultánă, pl. simultáne (Sursa: Ortografic )

simultán s. n., pl. simultáne (Sursa: Ortografic )

SIMULTÁN ~ă (~i, ~e) și adverbial (despre evenimente, acțiuni etc.) Care se raportează la același moment temporal; în același timp; concomitent. /<lat. simultaneus, fr. simultane (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
simultan   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular simultan simultanul simulta simultana
plural simultani simultanii simultane simultanele
genitiv-dativ singular simultan simultanului simultane simultanei
plural simultani simultanilor simultane simultanelor
vocativ singular simultanule simultano
plural simultanilor simultanelor