Dex.Ro Mobile
SIMBIÓTIC, -Ă, simbiotici, -ce, adj. Care se referă la simbioză sau la simbioți, privitor la simbioză sau la simbioți; care trăiește în simbioză, caracterizat prin simbioză. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. symbiotique. (Sursa: DEX '98 )

SIMBIÓTIC, -Ă adj. Care trăiește în simbioză; simbiotrof. [Pron. -bi-o-. / < fr. symbiotique]. (Sursa: DN )

SIMBIÓTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la simbioză. 2. care trăiește în simbioză. II. s. f. arta de a asocia oamenii pentru a constitui, cultiva și conserva între ei viața de societate. (< fr. symbiotique) (Sursa: MDN )

simbiótic adj. m. (sil. -bi-o-), pl. simbiótici; f. sg. simbiótică, pl. simbiótice (Sursa: Ortografic )

SIMBIÓTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de simbioză; propriu simbiozei. /<fr. symbiotique (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
simbiotic   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular simbiotic simbioticul simbiotică simbiotica
plural simbiotici simbioticii simbiotice simbioticele
genitiv-dativ singular simbiotic simbioticului simbiotice simbioticei
plural simbiotici simbioticilor simbiotice simbioticelor
vocativ singular
plural