SIMBIÓNT, simbionți, s. m. Fiecare dintre organismele care trăiesc în simbioză; simbiot. [Pr.: -bi-ont] – Din germ. Symbiont. (Sursa: DEX '98 )
SIMBIÓNT s.m. v. simbiot. (Sursa: DN )
SIMBIÓNT s. m. (biol.) organism în simbioză cu altul. (< germ. Symbiont) (Sursa: MDN )
simbiónt s. m. (sil. -bi-ont), pl. simbiónți (Sursa: Ortografic )
SIMBIÓNT ~ți m. Organism care conviețuiește în simbioză cu alt organism. /<germ. Symbiont (Sursa: NODEX )
simbiont substantiv masculin | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | simbiont | simbiontul |
plural | simbionți | simbionții |
genitiv-dativ | singular | simbiont | simbiontului |
plural | simbionți | simbionților |
vocativ | singular | — |
plural | — |