SIÉSTĂ, sieste, s. f. Odihna și somnul de după prânz. [Pr.: si-es-] – Din fr. sieste. (Sursa: DEX '98 )
SIÉSTĂ s.f. Odihnă de după prânz. [Pron. si-es-. / < fr. sieste, cf. sp. siesta]. (Sursa: DN )
SIÉSTĂ s. f. odihnă de după prânz. (< fr. sieste) (Sursa: MDN )
SIÉSTĂ s. tabiet, (înv.) paidos. (A-și face ~.) (Sursa: Sinonime )
siéstă s. f. (sil. si-es-), g.-d. art. siéstei; pl. siéste (Sursa: Ortografic )
SIÉSTĂ ~e f. rar Odihnă de după prânz. ◊ A-și face ~a a dormi după prânz. [G.-D. siestei; Sil. si-es-] /<fr. sieste (Sursa: NODEX )
| siestă substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | siestă | siesta |
| plural | sieste | siestele |
| genitiv-dativ | singular | sieste | siestei |
| plural | sieste | siestelor |
| vocativ | singular | siestă, siesto |
| plural | siestelor |
