SFRIJÍT, -Ă, sfrijiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Slab, jigărit, pipernicit. – V. sfriji. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
SFRIJÍT adj. 1. chircit, degenerat, închircit, nedezvoltat, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, (rar) nevoiaș, slab, sterp, (înv. și reg.) scăzut, (reg.) izinit, obidnic, pimnicit, pizghirit, răit, șiștav, (prin Ban.) miciculat, (prin Bucov. și Transilv.) prilestit, (prin Olt.) târcav. (Plantă ~.) 2. costeliv, jigărit, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, slab, slăbănog, uscat, uscățiv, (rar) uscăcios, (înv.) mârșav, rău, sec, secățiu, secățiv, (reg.) ogârjit, (Mold. și Transilv.) pogârjit. (Vită ~.) 3. debil, delicat, firav, fragil, gingaș, pirpiriu, plăpând, prizărit, slab, slăbănog, slăbuț, șubred, (pop.) pițigăiat, (înv. și reg.) mârșav, ticălos, (reg.) gubav, morânglav, (Munt. și Transilv.) sighinaș, (Munt. și Olt.) șiștav. (Un copil ~; o constituție ~.) 4. scheletic, slab, (pop. și fam.) jigărit, pricăjit, (reg.) zălezit, (prin Munt. și Olt.) sfoiegit. (Ce om ~!) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
Sfrijit ≠ zdravăn, grăsan (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard
SFRIJÍ, sfrijésc, vb. IV. Refl. A-și pierde vlaga; a deveni zbârcit, uscat; a slăbi, a se usca, a se jigări. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
A SE SFRIJÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre plante) A-și pierde vlaga, zbârcindu-se. 2) (despre ființe) A slăbi foarte tare; a se jigări. /Orig. nec. (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
SFRIJÍ vb. a se chirci, a degenera, a se închirci, a se pipernici, a se zgârci, (înv. și reg.) a scădea, (reg.) a se izini, a se șiștăvi, (prin Ban.) a se micicula, (Mold. și Bucov.) a se prizări, (prin Olt.) a se târcăvi. (Planta s-a ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
SFRIJÍ vb. v. slăbi. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
sfrijí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sfrijésc, imperf. 3 sg. sfrijeá; conj. prez. 3 sg. și pl. sfrijeáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
sfriji verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) sfriji sfriji re sfriji t sfriji nd singular plural sfrije ște sfriji ți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) sfrije sc (să) sfrije sc sfrijea m sfriji i sfriji sem a II-a (tu) sfrije ști (să) sfrije ști sfrijea i sfriji și sfriji seși a III-a (el, ea) sfrije ște (să) sfrijea scă sfrijea sfriji sfriji se plural I (noi) sfriji m (să) sfriji m sfrijea m sfriji răm sfriji serăm, sfriji sem* a II-a (voi) sfriji ți (să) sfriji ți sfrijea ți sfriji răți sfriji serăți, sfriji seți* a III-a (ei, ele) sfrije sc (să) sfrijea scă sfrijea u sfriji ră sfriji seră
* Formă nerecomandată
sfrijit adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular sfriji t sfriji tul sfriji tă sfriji ta plural sfriji ți sfriji ții sfriji te sfriji tele genitiv-dativ singular sfriji t sfriji tului sfriji te sfriji tei plural sfriji ți sfriji ților sfriji te sfriji telor vocativ singular — — plural — —