SEZINÁR, -Ă, sezinari, -e, adj. (În sintagma) Moștenitor sezinar = moștenitor care se bucură de sezină. – Sezină + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )
SEZINÁR, -Ă adj. moștenitor ~ = moștenitor care se bucură de sezină. (< sezină + -ar) (Sursa: MDN )
sezinár adj. m., pl. sezinári; f. sg. sezináră, pl. sezináre (Sursa: Ortografic )
| sezinar adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | sezinar | sezinarul | sezinară | sezinara |
| plural | sezinari | sezinarii | sezinare | sezinarele |
| genitiv-dativ | singular | sezinar | sezinarului | sezinare | sezinarei |
| plural | sezinari | sezinarilor | sezinare | sezinarelor |
| vocativ | singular | sezinarule | sezinaro |
| plural | sezinarilor | sezinarelor |
