Dex.Ro Mobile
SEPARATÓR, -OÁRE, separatori, -oare, adj., s. n. I. Adj. Care are calitatea de a separa. II. S. n. 1. Dispozitiv, aparat sau mașină care servește la curățarea unei substanțe de altele sau la separarea unuia sau mai multor componenți dintr-un amestec. Separator de țiței.Separator de lapte = aparat centrifugal folosit pentru separarea smântânii din lapte. 2. Aparat electric folosit pentru conectarea și deconectarea vizibilă a unui circuit electric, manevrabil numai dacă circuitul este întrerupt. – Din fr. séparateur, lat. separator. (Sursa: DEX '98 )

SEPARATÓR, -OÁRE adj. Care poate separa. // s.n. 1. Aparat sau mașină care separă o anumită substanță sau un anumit material dintr-un amestec. 2. Dispozitiv care închide sau deschide un circuit electric. [Cf. fr. séparateur, lat. separator]. (Sursa: DN )

SEPARATÓR, -OÁRE I. adj. care separă. II. s. n. 1. aparat, dispozitiv, mașină pentru separarea anumitor componenți dintr-un amestec. 2. dispozitiv care închide sau deschide un circuit electric. (< fr. séparateur, lat. separator) (Sursa: MDN )

SEPARATÓR adj. despărțitor, izolator. (Perete ~.) (Sursa: Sinonime )

separatór adj. m., pl. separatóri; f. sg. și pl. separatoáre (Sursa: Ortografic )

separatór s. n., pl. separatoáre (Sursa: Ortografic )

SEPARATÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care separă. /<fr. séparateur (Sursa: NODEX )

SEPARATÓR2 ~oáre n. 1) Aparat (sau mașină) pentru separarea unuia sau a mai multor componenți dintr-un amestec solid sau fluid. ~ de grâne.~ de lapte aparat centrifugal pentru separarea smântânii din lapte. 2) Piesă care separă rolele la rulmenți. /<fr. séparateur (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
separator   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular separator separatorul separatoare separatoarea
plural separatori separatorii separatoare separatoarele
genitiv-dativ singular separator separatorului separatoare separatoarei
plural separatori separatorilor separatoare separatoarelor
vocativ singular
plural