Dex.Ro Mobile
SENÍL, -Ă, senili, -e, adj. Care ține de bătrânețe, care are caracteristicile bătrâneții; caracteristic bătrânilor, de bătrân. – Din fr. senile, lat. senilis. (Sursa: DEX '98 )

SENÍL, -Ă adj. Referitor la bătrânețe, de bătrânețe; de bătrân. ♦ Care manifestă o pronunțată slăbiciune, în special mintală, provocată de bătrânețe. [Cf. fr. sénile, lat. senilis < senex – bătrân]. (Sursa: DN )

SENÍL, -Ă adj. referitor la senilitate. (< fr. sénile, lat. senilis) (Sursa: MDN )

SENÍL adj. (MED.) ramolit, (livr.) decrepit, (rar) senilizat, (înv.) matofit, (fam. fig.) hodorogit, rablagit, zaharisit, (impr.) sclerozat. (Un bătrân ~.) (Sursa: Sinonime )

seníl adj. m., pl. seníli; f. sg. senílă, pl. seníle (Sursa: Ortografic )

SENÍL ~ă (~i, ~e) livr. Care ține de senilitate; caracteristic pentru senilitate. /<lat. senilis, fr. sénile (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
senil   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular senil senilul seni senila
plural senili senilii senile senilele
genitiv-dativ singular senil senilului senile senilei
plural senili senililor senile senilelor
vocativ singular senilule senilo
plural senililor senilelor