SEISMOMÉTRU, seismometre, s. n. Seismograf. [Pr.: se-is-] – Din fr. séismomètre. (Sursa: DEX '98 )
SEISMOMÉTRU s.n. Aparat asemănător cu seismograful, folosit pentru observații directe, fără să înregistreze. [< fr. séismomètre]. (Sursa: DN )
SEISMOMÉTRU s. n. seismograf care nu comportă înregistrare. (< fr. séismomètre) (Sursa: MDN )
SEISMOMÉTRU s. v. seismograf. (Sursa: Sinonime )
seismométru s. n. (sil. se-is-, -tru), art. seismométrul; pl. seismométre (Sursa: Ortografic )
SEISMOMÉTRU ~e n. Aparat pentru fixarea seismelor. /<fr. séismometre (Sursa: NODEX )
| seismometru substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | seismometru | seismometrul |
| plural | seismometre | seismometrele |
| genitiv-dativ | singular | seismometru | seismometrului |
| plural | seismometre | seismometrelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
