Dex.Ro Mobile
SCUMPÍ, scumpesc, vb. IV. 1. Tranz. A mări prețul unei mărfi, a vinde mai scump. ◊ Refl. pas. Se scumpise hârtia. ♦ Refl. (Despre oameni) A cere prețuri (mai) mari. 2. Refl. (Despre oameni) A se tocmi mult; a se calici, a se zgârci (când vinde sau cumpără ceva). – Din scump. (Sursa: DEX '98 )

SCUMPÍ vb. 1. v. majora. 2. v. lăcomi. 3. a se zgârci, (reg.) a se hârsi. (S-a ~ și a pierdut ocazia.) (Sursa: Sinonime )

scumpí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scumpésc, imperf. 3 sg. scumpeá; conj. prez. 3 sg. și pl. scumpeáscă (Sursa: Ortografic )

SCUMP, -Ă, scumpi, -e, adj. 1. (Despre lucruri) Care se vinde sau se cumpără la un preț ridicat; costisitor; (despre prețuri) mare, ridicat. ♦ (Despre oameni) Care cere prețuri mari. 2. (Despre lucruri) Valoros, prețios, de preț. Daruri scumpe. 3. (Despre ființe) Foarte drag, iubit. 4. (Înv. și pop.) Zgârcit. ◊ Expr. (A fi) scump la vorbă = (a fi) tăcut. A fi scump la râs = a râde rar, a fi posac. A fi scump la vedere = a se arăta rar în societate, printre ceilalți oameni; a fi greu de găsit. ◊ (Substantivat) Leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește. – Din sl. skonpŭ. (Sursa: DEX '98 )

A SCUMPÍ ~ésc tranz. (mărfuri) A face să se scumpească. /Din scump (Sursa: NODEX )

A SE SCUMPÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni (mai) scump. 2) A manifesta zgârcenie (vânzând sau cumpărând); a se calici; a se zgârci. /Din scump (Sursa: NODEX )

SCUMP ~ă (~i, ~e) 1) și adverbial (despre lucruri) Care costă mult; care are preț ridicat; costisitor. ◊ Piatră ~ă (sau prețioasă) mineral cu proprietăți fizice deosebite datorită cărora este folosit la confecționarea bijuteriilor; nestemată. 2) și substantival (despre persoane) La care cineva ține (foarte) mult; drag. Prieten ~. Meleag ~. 3) fig. (despre noțiuni abstracte) Care este dobândit cu prețul unor mari sacrificii și eforturi. Fericire ~ă. 4) și substantival înv. Care este econom peste măsură. ◊ A fi ~ la vorbă a vorbi puțin; a fi tăcut. A fi ~ la râs a râde rar. /<sl. skonpu (Sursa: NODEX )

SCUMP adj. v. adunător, ales, amănunțit, aparte, atent, cruțător, deosebit, distins, econom, meticulos, migălos, minuțios, păstrător, riguros, scrupulos, serios, strângător. (Sursa: Sinonime )

SCUMP adj., s. 1. adj. costisitor, (înv. și reg.) bănos, (înv.) costător. (Lucruri ~.) 2. adj. prețios, rar, valoros. (Bijuterii ~.) 3. adj. bogat, luxos, prețios. (Haine ~.) 4. adj. v. exorbitant. 5. adj. drag, iubit, îndrăgit, (fig.) dulce. (Ființă ~.) 6. s. drag, iubit. (~ul meu!) 7. adj. drag, iubit, îndrăgit. (Imaginea ~ a copilăriei.) (Sursa: Sinonime )

SCUMP s., adj. v. avar, calic, zgârcit. (Sursa: Sinonime )

A (se) scumpi ≠ a (se) ieftini (Sursa: Antonime )

A scumpi ≠ a ieftini (Sursa: Antonime )

Scump ≠ ieftin (Sursa: Antonime )

scump (-pă), adj. – 1. (Trans. de V.) Avar, zgîrcit. – 2. Care scumpește, care vinde scump. – 3. Costisitor. – 4. Prețios, de mare valoare. – 5. Iubit, drag. – Mr. scumpu, scumbu, megl. scǫmp. Sl. skąpŭ „avar” (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Byhan 330; Conev 77), cf. bg. skup, slov. skôp, ceh. skoupý, pol. skąpy. – Der. scumpătate, s. f. (înv., avariție, scumpete); scumpenie (var. scumpete), s. f. (înv., zgîrcenie; creștere a prețurilor); scumpet, s. n. (bijuterii, lucruri de preț); scumpi, vb. (a urca prețul; refl., a economisi); scumpeală, s. f. (creștere a prețurilor); scumpie, s. f. (înv., zgîrcenie; sinderică, oțetar, Rhus cotinus), din pol. skąpia (numele pare să se explice prin calitatea sa astringentă). (Sursa: DER )

scump adj. m., pl. scumpi; f. sg. scúmpă, pl. scúmpe (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
scump   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scump scumpul scumpă scumpa
plural scumpi scumpii scumpe scumpele
genitiv-dativ singular scump scumpului scumpe scumpei
plural scumpi scumpilor scumpe scumpelor
vocativ singular scumpule scumpo
plural scumpilor scumpelor

scumpi   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) scumpi scumpire scumpit scumpind singular plural
scumpește scumpiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) scumpesc (să) scumpesc scumpeam scumpii scumpisem
a II-a (tu) scumpești (să) scumpești scumpeai scumpiși scumpiseși
a III-a (el, ea) scumpește (să) scumpească scumpea scumpi scumpise
plural I (noi) scumpim (să) scumpim scumpeam scumpirăm scumpiserăm, scumpisem*
a II-a (voi) scumpiți (să) scumpiți scumpeați scumpirăți scumpiserăți, scumpiseți*
a III-a (ei, ele) scumpesc (să) scumpească scumpeau scumpi scumpiseră
* Formă nerecomandată