SCRUTÍN, scrutine, s. n. Mod de alegere a deputaților, a senatorilor etc. ♦ Totalitatea operațiunilor pe care le implică exercitarea dreptului de vot. – Din fr. scrutin. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SCRUTÍN s.n. Votare, alegere făcută cu bile sau cu buletine care se introduc într-o urnă; constatarea rezultatului unei astfel de alegeri. ◊ A despuia scrutinul = a deschide urna și a număra voturile. ♦ Totalitatea voturilor exprimate, depuse în urnă. [< fr. scrutin, cf. lat. scrutinium]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SCRUTÍN s. n. 1. mod de alegere pentru organele de stat prin buletine care se introduc într-o urnă. ◊ ansamblul operațiilor. 2. mod de adoptare, prin vot, a hotărârilor la conferințele internaționale sau la sesiunile organizațiilor internaționale. (< fr. scrutin) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

SCRUTÍN s. v. alegeri. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

scrutín s. n., pl. scrutíne (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SCRUTÍN ~e n. livr. 1) Totalitate a operațiilor electorale. 2) Mod de organizare a alegerilor. /<fr. scrutin (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard