Dex scruta, scruta, definiţie scruta, dex.ro Mobile

SCRUTÁ, scrutéz, vb. I. Tranz. A privi cercetător, atent; a căuta să pătrundă cu privirea; a examina în amănunt. ♦ Fig. A pătrunde cu mintea, a analiza, a cerceta atent. – Din fr. scruter, lat. scrutari. (Sursa: DEX '98 )

SCRUTÁ vb. I. tr. A cerceta, a privi atent, iscoditor; a examina. ♦ (Fig.) A cerceta, a analiza minuțios, amănunțit. [< fr. scruter, it. scrutare < lat. scrutaro]. (Sursa: DN )

SCRUTÁ vb. tr. a cerceta, a privi atent, iscoditor; a examina. ◊ (fig.) a cerceta, a analiza minuțios, atent. (< fr. scruter, lat. scrutari) (Sursa: MDN )

SCRUTÁ vb. 1. v. privi. 2. a iscodi, (fig.) a scormoni, a sfredeli, a străpunge. (Îl ~ cu privirea.) 3. v. examina. (Sursa: Sinonime )

A SCRUTÁ ~éz tranz. 1) A privi pătrunzător; a cerceta atent cu privirea. 2) fig. A analiza amănunțit (pentru a pătrunde în esența lucrurilor). ~ cu mintea. /<fr. scruter (Sursa: NODEX )

scruta verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) scruta	scrutare	scrutat	scrutând	singular	plural
		(a) scruta	scrutare	scrutat	scrutând	scrutează	scrutați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	scrutez	(să) scrutez	scrutam	scrutai	scrutasem
	a II-a (tu)	scrutezi	(să) scrutezi	scrutai	scrutași	scrutaseși
	a III-a (el, ea)	scrutează	(să) scruteze	scruta	scrută	scrutase
plural	I (noi)	scrutăm	(să) scrutăm	scrutam	scrutarăm	scrutaserăm, scrutasem*
	a II-a (voi)	scrutați	(să) scrutați	scrutați	scrutarăți	scrutaserăți, scrutaseți*
	a III-a (ei, ele)	scrutează	(să) scruteze	scrutau	scrutară	scrutaseră

* Formă nerecomandată