A avea (pe cineva sau ceva însemnat sau scris) la catastif sau a trece (pe cineva sau ceva) la catastif = a avea sau a ține evidența faptelor cuiva (spre a se răzbuna pe el)
A avea condei = a scrie ușor (și bine), a avea talent la scris
A citi printre rânduri = a pricepe (sau a se strădui să priceapă) și ceea ce nu se spune explicit într-un text scris
A da (cuiva) cu tifla ori a da (sau a arunca cuiva) o tiflă = a) a face gestul descris mai sus; b) a disprețui, a desconsidera, a sfida; a renunța cu dispreț la ceva
A da (cuiva) la cap = a lovi; a omorî; a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul)
A fi vrăjit = a fi scris, ursit, predestinat
A se înscrie în fals = a susține în fața unei instanțe judiciare că dovada (scrisă) adusă de partea adversă este falsă
A sorbi cuvintele (sau vorbele, scrisul etc.) cuiva = a asculta sau a citi cu mare atenție și interes pe cineva
A închide paranteza = a) a pune, în scris, partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit; b) a termina o digresiune introdusă în cursul unei comunicări
A(-i) fi scris cuiva (sau pentru cineva) = a(-i) fi rânduit cuiva de la naștere, a(-i) fi sortit, hărăzit (prin soartă)
A-i scrie (sau a-i fi scris) cuiva pe față (sau în obraz) = a se putea vedea pe fața cuiva starea lui sufletească, a se deduce ceva din expresia cuiva
Lege nescrisă = tradiție, obicei al pământului
Sus-citat = citat mai înainte, pomenit în cele spuse sau scrise înainte
În original = în forma primară, necopiat; în limba în care a fost scris, netradus
SCRIS1, (4) scrise, s. n. 1. Faptul de a scrie (1). ◊ Mașină de scris = mașină folosită pentru dactilografierea textelor. ◊ Loc. adj. și adv. În scris = notat (pe hârtie). 2. Fel propriu de a scrie al cuiva, mod particular de a caligrafia semnele grafice; scriere (2), scriitură (1), scriptură (4), scrisoare (3). 3. Acțiunea de a scrie (2), de a redacta o compoziție, o operă. ♦ Activitatea de scriitor, de publicist. 4. Ceea ce este scris, ceea ce rezultă în urma muncii de elaborare, de redactare; scriere (3). Folosește multe neologisme în scrisul său. ♦ Totalitatea operelor scrise aparținând unui popor, unei națiuni, unui scriitor. Scrisul românesc. – V. scrie. (Sursa: DEX '98 )
SCRIS2, -Ă,scriși, -se, adj., subst. I. Adj. Care este însemnat, consemnat în scris, scriptic. II. Subst. (Pop.) 1. S. m. și f. Persoană predestinată să devină soțul sau soția cuiva. 2. S. f. art. Ursită, soartă, fatalitate. – V. scrie. (Sursa: DEX '98 )
SCRIS1 ~en. mai ales la pl. rar Ansamblu de semne convenționale făcute pe o suprafață plană (mai ales hârtie). /v. a scrie (Sursa: NODEX )
SCRIS2 ~să (~și, ~se) v. A SCRIE. ◊ În ~ notat pe hârtie. /v. a scrie (Sursa: NODEX )
SCRIS4 ~șim. (în credințele populare) Persoană menită să devină soțul cuiva; ursit. /v. a scrie (Sursa: NODEX )
SCRIS adj. 1. (înv.) semnat. (Un text ~.)2. (rar) scriptic. (Limbaj oral și limbaj ~.)3. (înv.) scrip-turistic. (Examen ~.) (Sursa: Sinonime )
SCRIS adj. v. desenat, pictat, zugră-vit. (Sursa: Sinonime )
SCRIS s. 1. condei, grafie, scriitură, (pop.) slovă. (Are un ~ regulat.)2. (rar) caligrafie. (~ îngrijit, clar.)3. scriere, (rar) scriitură, (înv. și pop.) scrisoare, slovă, (înv.) scriptură. (Avea un ~ frumos.)4. grafie, scriere, (rar) scriitură. (I-a recunoscut ~ul.)5. alcătuire, compunere, creare, elaborare, întocmire, realizare, redactare, scriere, (înv.) izvodire, redacție, redijare. (~ul unei opere literare.)6. stil. (Are un ~ nervos, vioi.) (Sursa: Sinonime )
SCRIS s. v. act, document, dovadă, epistolă, epistolie, hârtie, izvor, înscris, piesă, scrisoare. (Sursa: Sinonime )
Scris ≠ nescris (Sursa: Antonime )
în scrís loc. adj. și adv. (Sursa: Ortografic )
scris s. n., pl. scríse/(feluri) scrísuri (Sursa: Ortografic )
scris-citít s. n., art. scris-citítul (Sursa: Ortografic )
scrísul (persoană) s. m. art. (Sursa: Ortografic )