Dex.Ro Mobile
SCRÍMĂ s. f. Ramură sportivă care cuprinde probe de sabie, de floretă și de spadă. – După fr. escrime. Cf. it. scrima. (Sursa: DEX '98 )

SCRÍMĂ f. Gen de sport care cuprinde probe de sabie, de spadă și de floretă. [G.-D. scrimei] /<it. scrima, fr. escrime (Sursa: NODEX )

SCRÍMĂ s.f. (Sport) Arta de a mânui sabia, spada și floreta. [Cf. fr. escrime, it. scherma]. (Sursa: DN )

SCRÍMĂ s. f. sport constând în a mânui sabia, spada și floreta. (< it. scrima, după fr. escrime) (Sursa: MDN )

scrímă (-me), s. f. – Sport cu spada, floreta sau sabia. Fr. escrime. (Sursa: DER )

scrímă s. f., g.-d. art. scrímei (Sursa: Ortografic )

A SCRIMÁ ~éz intranz. A practica scrima. /<fr. escrimer (Sursa: NODEX )

SCRIMÁ vb. I. intr. (Sport) A mânui armele albe (spada, floreta etc.); a face scrimă. [Cf. fr. escrimer]. (Sursa: DN )

SCRIMÁ, scrimez, vb. I. Intranz. A mânui sabia, spada sau floreta în scop sportiv sau (în trecut) pentru a deveni un bun duelist; a face scrimă. – După fr. escrimer. (Sursa: DLRM )

Declinări/Conjugări
scrima   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) scrima scrimare scrimat scrimând singular plural
scrimea scrimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) scrimez (să) scrimez scrimam scrimai scrimasem
a II-a (tu) scrimezi (să) scrimezi scrimai scrimași scrimaseși
a III-a (el, ea) scrimea (să) scrimeze scrima scrimă scrimase
plural I (noi) scrimăm (să) scrimăm scrimam scrimarăm scrimaserăm, scrimasem*
a II-a (voi) scrimați (să) scrimați scrimați scrimarăți scrimaserăți, scrimaseți*
a III-a (ei, ele) scrimea (să) scrimeze scrimau scrima scrimaseră
* Formă nerecomandată

scrimă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scri scrima
plural
genitiv-dativ singular scrime scrimei
plural
vocativ singular scrimă, scrimo
plural