SCLEROZÁ,sclerozez, vb. I. Refl. A se îmbolnăvi de scleroză, a fi atins de scleroză. – Din fr. scléroser. (Sursa: DEX '98 )
SCLEROZÁvb. I. refl. A fi atins, a se îmbolnăvi de scleroză. ♦ tr. A provoca scleroza unui țesut. [< fr. scléroser]. (Sursa: DN )
SCLEROZÁvb. I. refl. a se îmbolnăvi de scleroză. ◊ (fig.) a se împietri, a nu mai evolua. II. tr. a provoca scleroză (1). (< fr. scléroser) (Sursa: MDN )
sclerózá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se sclerozeáză (Sursa: DOOM 2 )
SCLEROZÁ vb. v. ramoli. (Sursa: Sinonime )
sclerozá vb., ind. prez. 1 sg. sclerozéz, 3 sg. și pl. sclerozeáză (Sursa: Ortografic )
SCLERÓZĂ,scleroze, s. f. Boală care se manifestă prin modificarea structurii normale a unui organ sau a unui țesut, din cauza proliferării țesutului conjunctiv pe care îl conține. – Din fr. sclérose. (Sursa: DEX '98 )
A SCLEROZÁ ~éztranz. A face să se sclerozeze. /<fr. scléroser (Sursa: NODEX )
A SE SCLEROZÁ mă ~ézintranz. 1) A se îmbolnăvi de scleroză; a fi atins de scleroză. 2) fig. pop. A pierde parțial facultățile intelectuale. /<fr. scléroser (Sursa: NODEX )
SCLERÓZĂ ~ef. Stare patologică constând în modificarea structurii normale a unui organ sau țesut ca urmare a proliferării unui țesut conjunctiv. /<fr. sclérose (Sursa: NODEX )
SCLERÓZĂs.f. Întărire patologică a țesuturilor, în special a țesutului conjunctiv; sclerom. [< fr. sclérose, cf. gr. skleros – tare, rigid]. (Sursa: DN )
SCLERÓZĂ1s. f. 1. indurație a țesuturilor, în special a celui conjunctiv; sclerom. ♦ ~ în plăci = boală prin leziuni cu multiple focare de demielinizare, diseminate în sistemul nervos central, putând antrena tulburări neurologice diverse. 2. (fig.) stare a ceea ce nu mai este capabil de evoluție, de adaptare, a ceea ce și-a pierdut orice suplețe. (< fr. sclérose) (Sursa: MDN )
-SCLERÓZĂ2elem. scler(o)-. (Sursa: MDN )
scleróză s. f., g.-d. art. sclerózei; pl. scleróze (Sursa: Ortografic )
