SCHIT, schituri, s. n. Mănăstire mică sau așezare călugărească situată într-un loc retras; călugării dintr-o astfel de mănăstire. – Din sl. skitŭ. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SCHIT s. (BIS.) 1. (rar) remeție, (reg.) schilet. (~ săpat în stâncă.) 2. schimnicie, sihăstrie. (Au ajuns la ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

schit (schituri), s. n. – Mănăstire mică izolată. Ngr. σϰήτη ‹ mgr. ἀσϰητής „ascet” (Murnu 50), prin intermediul sl. skitŭ (Tiktin; Conev 108). – Der. schitean, s. m. (călugăr care aparține unui schit). (Sursa: DER ) Copy to clipboard

schit s. n., pl. schíturi (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SCHIT ~uri n. 1) Mănăstire mică sau așezare de călugări, aflată într-un loc izolat. 2) Totalitate a călugărilor dintr-o asemenea așezare. /<sl. skitu (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard