SCÉPTRU, sceptre, s. n. Toiag, baston (împodobit) purtat de suverani ca simbol al autorității. ♦ Fig. Demnitate, putere, mărire, autoritate de suveran; domnie, conducere. – Din fr. sceptre, lat. sceptrum. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SCÉPTRU s.n. Un fel de baston împodobit, care se poartă ca semn al autorității. ♦ (Fig.) Demnitate, putere, mărime, domnie. [Pl. -re, -ruri (s.m.) -ri. / cf. fr. sceptre, lat. sceptrum, gr. skeptron – baston]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SCÉPTRU s. n. baston împodobit, purtat de suverani, ca însemn al puterii lor. ◊ (fig.) demnitate, putere, mărire; domnie. (< fr. sceptre, lat. sceptrum) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

SCÉPTRU s. (înv. și reg.) toiag, (înv.) schiptru. (~ domnitorului.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

SCÉPTRU s. v. domnie. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

scéptru (-re), s. n. – Baston, simbol al autorității. – Var. înv. schiptru. Mr. schiptru. Lat. sceptrum (sec. XIX), și var. din mgr. σϰήπτρον (Murnu 50), cf. sl. skiptrŭ (Vasmer, Gr., 133). Sec. XVII. (Sursa: DER ) Copy to clipboard

scéptru s. n., art. scéptrul; pl. scéptre (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SCÉPTRU ~e n. 1) Baston încrustat cu metal și cu pietre scumpe, purtat de un suveran ca simbol al puterii supreme. 2) fig. Autoritate suverană; putere supremă. /<lat. sceptrum, fr. sceptre, it. scettro (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard