SCELERÁT, -Ă, scelerați, -te, s. m. și f. (Livr.) Persoană vinovată de nelegiuiri, de crime sau socotită capabilă să le săvârșească; om mârșav, ticălos, criminal. ◊ (Adjectival) Om scelerat. – Din fr. scélérat, lat. sceleratus. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SCELERÁT, -Ă adj., s.m. și f. Criminal, ucigaș, nelegiuit, mârșav. [< fr. scélérat, cf. lat. sceleratus < scelus – omor, nelegiuire]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SCELERÁT, -Ă adj., s. m. f. criminal, ucigaș, nelegiuit, ticălos. (< fr. schélérat, lat. sceleratus) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

SCELERÁT adj. v. ticălos. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

scelerát s. m., pl. sceleráți (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SCELERÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival livr. (despre persoane) Care a săvârșit sau este în stare să săvârșească o crimă; criminal. /<fr. scélerat (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard