SATRÁPIC, -Ă, satrapici, -ce, adj. De satrap, al satrapului, privitor la satrap, specific satrapului. – Din fr. satrapique. (Sursa: DEX '98 )
SATRÁPIC, -Ă adj. De satrap, tiranic. [Cf. fr. satrapique]. (Sursa: DN )
SATRÁPIC adj. v. tiranic. (Sursa: Sinonime )
satrápic adj. m. (sil. -tra-), pl. satrápici; f. sg. satrápică, pl. satrápice (Sursa: Ortografic )
SATRÁPIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de satrapi; propriu satrapilor. /<fr. satrapique (Sursa: NODEX )
| satrapic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | satrapic | satrapicul | satrapică | satrapica |
| plural | satrapici | satrapicii | satrapice | satrapicele |
| genitiv-dativ | singular | satrapic | satrapicului | satrapice | satrapicei |
| plural | satrapici | satrapicilor | satrapice | satrapicelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
