SAMAVOLNICÍE, samavolnicii, s. f. Faptul de a acționa după bunul plac, nesocotind și încălcând voința și drepturile altora; act samavolnic. – Samavolnic + suf. -ie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SAMAVOLNICÍE s. 1. v. abuz. 2. v. tiranie. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

samavolnicíe s. f., arf. samavolnicía, g.-d. art. samavolnicíei; pl. samavolnicíi, art. samavolnicíile (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SAMAVOLNICÍE ~i f. 1) Acțiune arbitrară care încalcă drepturile și voința altora; silnicie. 2) Faptă samavolnică. /samovolnic + suf. ~ie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard