Dex.Ro Mobile
SAMARITEÁN, -Ă, samariteni, -e, s. m. și f. 1. Persoană aparținând unei populații din provincia palestiniană Samaria, provenită din amestecul evreilor antici cu coloniști aduși de cuceritorii asirieni, și care a constituit principalul nucleu etnic al statului antic Israel. 2. Om milos; binefăcător. [Var.: samarineán, -ă s. m. și f.] – Din fr. samaritain. (Sursa: DEX '98 )

SAMARITEÁN, -Ă adj., s. m. f. 1. (locuitor) din Samaria (Palestina). 2. om săritor, milos, gata de a ajuta; filantrop. ◊ (s. f.) limbă vorbită de samariteni (1). (< fr. samaritain) (Sursa: MDN )

SAMARITEÁN s., adj. samarinean. (Sursa: Sinonime )

samariteán s. m. (sil. -tean), pl. samariténi (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
samaritean   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular samaritean samariteanul samaritea samariteana
plural samariteni samaritenii samaritene samaritenele
genitiv-dativ singular samaritean samariteanului samaritene samaritenei
plural samariteni samaritenilor samaritene samaritenelor
vocativ singular samaritene, samariteanule samariteano
plural samaritenilor samaritenelor