(A avea) inimă haină (sau sălbatică) = (a fi) crud, neînțelegător, dușmănos, rău
A (sau a-și) da binețe = a (se) saluta
A avea rude la Ierusalim = a avea persoane influente care îți acordă protecție; a avea proptele
A cunoaște (pe cineva) ca pe un cal breaz = a cunoaște bine (pe cineva) după toate apucăturile sale
A duce (sau a scoate) la (un) liman (sau la liman bun) = a scăpa (pe cineva) dintr-o situație grea; a salva
A lua (pe cineva) la trei-păzește = a cere (cuiva) explicații pentru faptele sale, folosind un ton sever; a certa aspru (pe cineva)
A lua (pe cineva) pe procopseală = a angaja (pe cineva) fără salariu, cu promisiunea de a-l căpătui
A lua șapte piei de pe om (sau de pe o vită) = a sili pe cineva să muncească peste puterile sale
A mântui (cuiva) viața = a scăpa (pe cineva) dintr-o mare primejdie, a salva de la moarte
A rămâne (sau a sta, a privi etc.) cu gura căscată = a fi mirat, buimăcit sau înșelat în așteptările sale; a se ului
A rămâne cu buzele umflate = a rămâne înșelat, dezamăgit în așteptările sale
A salva aparențele = a reuși să dea unui lucru, unei situații etc. o înfățișare care să ascundă o realitate neplăcută
A salva situația = a reuși să îndrepte o situație grea, neplăcută; a face față unei situații
A scoate (sau a scăpa ca) din gura lupului = a (se) salva dintr-o mare primejdie
A scoate (sau a trage) ca din gura lupului = a salva un lucru aproape pierdut
A scăpa (ca) din gura lupului = a (se) salva dintr-o situație foarte grea
A se da din drumul cuiva = a se da la o parte, a face cuiva loc să treacă; a înceta să mai împiedice pe cineva în acțiunile sale
A se duce (fiecare) în lumea lui = a-și vedea (fiecare) de treburile sale
A se pune în cruciș și în curmeziș (sau în curmeziș, de-a curmezișul) = a încerca prin orice mijloace să zădărnicească ceva, a împiedica pe cineva în acțiunile sale; a se opune
A se întinde la cașcaval = a avea pretenții exagerate față de drepturile sau de posibilitățile sale
A smulge (pe cineva) din ghearele morții = a salva (pe cineva) de la moarte
A sări peste (sau dincolo de) gard = a depăși limita admisă (prin atitudinea, faptele sale)
A trage la răspundere = a cere cuiva să dea socoteală de faptele sale, a face răspunzător
A întinde (cuiva) mâna (sau mâinile) = a) a îndrepta brațul către o persoană pentru a-i strânge mâna în semn de salut; b) a veni în ajutorul cuiva
A(-și) da mâna (cu cineva) = a) a strânge cuiva mâna în semn de salut sau de împăcare; b) A se alia, a colabora
A-i vârî cuiva (ceva) pe gât = a sili pe cineva să accepte un lucru împotriva voinței, interesului sau plăcerii sale
A-și băga mințile în cap = a-și da bine seama de urmările faptelor sale; a se cuminți
A-și călca pe inimă = a face ceva împotriva propriilor sale sentimente, împotriva propriei sale voințe
A-și căuta de drum (sau de cale) = a-și continua drumul, a-și vedea de treburile sale
A-și căuta de nevoi = a se îngriji de propriile sale interese și obligații, fără a se amesteca în lucruri care nu-i privesc; a-și vedea de treabă
A-și lua (sau a-și scoate) căciula = a-și descoperi capul în semn de salut sau de respect
A-și lua pălăria (din sau de pe cap) = a saluta
A-și ridica pălăria = a-și scoate pălăria în semn de salut, de stimă; a saluta
A-și vârî (sau a-i vârî cuiva) mințile în cap = a-și da bine seama (sau a face să-și dea seama) de urmările faptelor sale; a se cuminți sau a se face să se cumințească
Cu sălbăticie = fioros, sălbatic
De (sau pentru) ochii lumii = de formă, pentru a salva aparențele
Omul (sau salba, poama) dracului sau om al dracului = a) om rău, ticălos; b) om întreprinzător, descurcăreț
Pe acasă = a) undeva în preajma sau în apropierea casei; b) în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale
Să crești mare! formulă cu care se răspunde unui copil la salut, cu care i se mulțumește pentru un serviciu etc. Cu mic cu mare sau de la mic la mare ori și mici și mari = toți, toate, toată lumea; (în construcții negative) nimeni
Sărut mâna (sau mâinile), formulă de salut adresată femeilor, preoților, persoanelor mai în vârstă etc. Cu mâna lui (sau a mea, ta etc.) sau cu mâinile lor (ori noastre, voastre etc.) = direct, personal, fără intervenția nimănui
a râde cu șalâc = a râde cu poftă
a salva aparențele = a da (unui lucru, unei situații) o înfățișare care să ascundă o defecțiune internă
În (sau pe) spate = pe umeri sau pe partea dorsală a corpului; în spinare
SAL,saluri, s. n. (Rar) Plută mare, formată prin alăturarea mai multor plute mici. – Din tc. sal. (Sursa: DEX '98 )
sal s. n., pl. sáluri (Sursa: Ortografic )
ȘAL,șaluri, s. n. 1. Țesătură din lână, mătase etc., de diverse forme și dimensiuni, împodobită cu desene, broderii sau franjuri, pe care femeile o poartă pe cap sau pe umeri. ♦ Fular. 2. (Înv.) Stofă fină de lână, fabricată în Orient. ♦ Fâșie lungă de șal (2) purtată de bărbați, după moda orientală, în jurul capului sau al mijlocului; cearșaf (2). – Din tc. șal. (Sursa: DEX '98 )
SAL salurin. Plută mare formată din mai multe plute mici. /<turc. sal (Sursa: NODEX )
ȘAL ~urin. 1) Obiect de îmbrăcăminte, constând dintr-o țesătură sau dintr-o împletitură specială, împodobit cu broderii sau cu franjuri, purtat de femei, pe umeri sau pe cap. ◊ Guler-~ guler răsfrânt, având revere întregi, rotunjite. 2) înv. Stofă fină de lână, produsă în Orient. 3) înv. Fâșie din astfel de stofă, cu care bărbații își legau capul sau mijlocul. /<turc. șal (Sursa: NODEX )
ȘAL s. v. fular. (Sursa: Sinonime )
șal (șáluri), s. n. 1. (Înv.) Țesătură fină din păr de cămilă, țesătură fină de lînă. – 2. Broboadă, fular mare. – Mr. șal. Tc. (per.) șal, din hind. shal (Tiktin; Lokotsch 1802; Ronzevalle 104), și cu al doilea sens prin intermediul fr. châle, cf. ngr. σάλι, alb., bg. sal. – Der. șaliu (var. Munt. șaiu), s. n. (țesătură de lînă), înv., din tc. șali; șalon, s. n. (înv., țesătură deasă de bumbac). (Sursa: DER )
