Dex.Ro Mobile
SAFÁRI s. n. Expediție de vânătoare în Africa. ♦ Raliu automobilistic desfășurat pe drumurile și în condițiile din Africa. – Din fr. safari. (Sursa: DEX '98 )

SAFÁRI s.n. 1. (Rar) Expediție de vânătoare în Africa centrală și orientală. 2. Raliu automobilistic fără probe speciale, desfășurat mai ales pe continentul african, pe drumuri și în condiții dintre cele mai vitrege. [< fr. safari, cf. ar. safar – a călători]. (Sursa: DN )

SAFÁRI s. n. 1. expediție de vânătoare în Africa neagră. ◊ (p. ext.) excursie în timpul căreia se fac fotografii de animale sălbatice. 2. raliu automobilistic fără probe speciale, desfășurat mai ales pe continentul african, pe drumuri și în condiții dintre cele mai vitrege. (< fr. safari) (Sursa: MDN )

safári s. n., pl. safáriuri (Sursa: Ortografic )

ȘÁFAR, șafari, s. m. (Reg.) Mijlocitor, intermediar, samsar (necinstit). – Din ucr. šafer, pol. szafar, germ. Schaffer. (Sursa: DEX '98 )

SAFÁRI ~uri n. 1) Expediție de vânătoare în Africa. 2) Raliu desfășurat pe drumurile din Africa. /<fr. safari (Sursa: NODEX )

ȘÁFAR ~i m. înv. Persoană (necinstită) care mijlocește o afacere comercială. /<ucr. șafer, pol. azafar, germ. Schaffer (Sursa: NODEX )

șáfar s. m., pl. șáfari (Sursa: Ortografic )

șáfăr s. m. (pl. șafări) (Sursa: DMLR )

Declinări/Conjugări
safari   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular safari safariul
plural safariuri safariurile
genitiv-dativ singular safari safariului
plural safariuri safariurilor
vocativ singular safariule
plural safariurilor

șafar   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șafar șafarul
plural șafari șafarii
genitiv-dativ singular șafar șafarului
plural șafari șafarilor
vocativ singular
plural

șafăr   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șafăr șafărul
plural șafări șafării
genitiv-dativ singular șafăr șafărului
plural șafări șafărilor
vocativ singular
plural