SACRIFICATÓR, sacrificatori, s. m. (În antichitate) Preot care oficia un sacrificiu (2). – Din fr. sacrificateur, lat. sacrificator, -oris. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SACRIFICATÓR s.m. (Ant.) Preot care oficia sacrificiile (1). [Cf. lat. sacrificator]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SACRIFICATÓR sdj., s. m. (ant.) (preot) care oficia sacrificiile (1). (< fr. sacrificateur, lat. sacrificator) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

sacrificatór s. m. (sil. -cri-), pl. sacrificatóri (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SACRIFICATÓR ~i m. (în antichitate) Preot care oficia ritualul de sacrificare a jertfei aduse divinității. /<fr. sacrificateur (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard