Dex.Ro Mobile
SABLÁ, sablez, vb. I. Tranz. A curăța, a netezi sau a face să devină mată suprafața pieselor metalice cu ajutorul unui jet de nisip împroșcat cu aer comprimat. – Din fr. sabler. (Sursa: DEX '98 )

SABLÁ vb. I. tr. A curăța suprafața pieselor metalice prin proiectare de nisip cu ajutorul aerului comprimat. [< fr. sabler]. (Sursa: DN )

SABLÁ vb. tr. a curăța suprafețele de beton sau metalice cu ajutorul unui jet de nisip sau din același material. (< fr. sabler) (Sursa: MDN )

sablá vb. (sil. -bla), ind. prez. 1 sg. sabléz, 3 sg. și pl. sableáză (Sursa: Ortografic )

A SABLÁ ~éz tranz. (obiecte sau piese metalice) A supune unei operații de curățare sau netezire cu ajutorul unui jet de nisip. /< fr. sabler (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
sabla   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) sabla sablare sablat sablând singular plural
sablea sablați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) sablez (să) sablez sablam sablai sablasem
a II-a (tu) sablezi (să) sablezi sablai sablași sablaseși
a III-a (el, ea) sablea (să) sableze sabla sablă sablase
plural I (noi) sablăm (să) sablăm sablam sablarăm sablaserăm, sablasem*
a II-a (voi) sablați (să) sablați sablați sablarăți sablaserăți, sablaseți*
a III-a (ei, ele) sablea (să) sableze sablau sabla sablaseră
* Formă nerecomandată