SĂRĂTURÁT, -Ă, sărăturați, -te, adj. (Despre soluri) Care este îmbibat cu săruri vătămătoare pentru plante; sărăturos. – Sărătură + suf. -at. (Sursa: DEX '98 )
SĂRĂTURÁT adj. sărăturos. (Sol ~.) (Sursa: Sinonime )
sărăturát adj. m., pl. sărăturáți; f. sg. sărăturátă, pl. sărăturáte (Sursa: Ortografic )
| sărăturat adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | sărăturat | sărăturatul | sărăturată | sărăturata |
| plural | sărăturați | sărăturații | sărăturate | sărăturatele |
| genitiv-dativ | singular | sărăturat | sărăturatului | sărăturate | sărăturatei |
| plural | sărăturați | sărăturaților | sărăturate | sărăturatelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
