RĂZLÓG, răzlogi, s. m. (Reg.) Despicătură lungă din trunchiul unui copac, întrebuințată la facerea gardurilor. – Din sl. razlogŭ. (Sursa: DEX '98 )
RĂZLÓG s. (reg.) corlată, zăvor. (~ la un gard.) (Sursa: Sinonime )
răzlóg2, răzlóguri, s.n. (înv.) sfat, consiliu. (Sursa: DAR )
răzlóg s. m., pl. răzlógi (Sursa: Ortografic )
RĂZLÓG ~gi m. reg. Despicătură lungă din trunchiul unui copac, folosită pentru garduri. /<sl. razlogu (Sursa: NODEX )
răzlog substantiv masculin | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | răzlog | răzlogul |
plural | răzlogi | răzlogii |
genitiv-dativ | singular | răzlog | răzlogului |
plural | răzlogi | răzlogilor |
vocativ | singular | — |
plural | — |