Dex răzbate, razbate, definiţie răzbate, dex.ro Mobile

RĂZBÁTE, răzbát, vb. III. 1. Intranz. A-și face, a-și croi drum prin..., a înainta cu greu, înlăturând obstacolele; a străbate, a pătrunde. 2. Intranz. A răzbi (2), a izbuti. 3. Intranz. A umbla în lung și în larg; a cutreiera, a colinda. 4. Tranz. (Despre stări, sentimente) A pune stăpânire cu putere pe cineva; a birui, a învinge, a copleși, a răzbi (4). – Răz- + bate. (Sursa: DEX '98 )

RĂZBÁTE vb. 1. v. pătrunde. 2. a străbate. (Nu putea ~ prin mulțime.) 3. v. ajunge. 4. a pătrunde, a se strecura. (Frigul ~ în casă.) (Sursa: Sinonime )

RĂZBÁTE vb. v. bate, birui, colinda, copleși, cuprinde, cutreiera, înfrânge, întrece, învinge, parcurge, răzbi, străbate, târgui, tocmi, vântura. (Sursa: Sinonime )

A RĂZBÁTE răzbát intranz. 1) A intra (într-un mediu), avansând cu greu; a penetra; a pătrunde; a răzbi. 2) fig. A ajunge, învingând obstacole; a răzbi; a izbuti. N-a putut răzbate prin mulțime. 3) rar A umbla în lung și în lat; a cutreiera. /răz- + a bate (Sursa: NODEX )

răzbate verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) răzbate	răzbatere	răzbătut	răzbătând	singular	plural
		(a) răzbate	răzbatere	răzbătut	răzbătând	răzbate	răzbateți, răzbăteți-

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	răzbat	(să) răzbat	răzbăteam	răzbătui	răzbătusem
	a II-a (tu)	răzbați	(să) răzbați	răzbăteai	răzbătuși	răzbătuseși
	a III-a (el, ea)	răzbate	(să) răzbată	răzbătea	răzbătu	răzbătuse
plural	I (noi)	răzbatem	(să) răzbatem	răzbăteam	răzbăturăm	răzbătuserăm, răzbătusem*
	a II-a (voi)	răzbateți	(să) răzbateți	răzbăteați	răzbăturăți	răzbătuserăți, răzbătuseți*
	a III-a (ei, ele)	răzbat	(să) răzbată	răzbăteau	răzbătură	răzbătuseră

* Formă nerecomandată