RĂSTOÁCĂ, răstoace, s. f. Loc, gârlă unde o apă este puțin adâncă. ♦ Braț al unui râu abătut din matca lui și secat pentru a putea prinde pește. – Din sl. *rastokŭ. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

răstoácă s. f., g.-d. art. răstoácei; pl. răstoáce (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

RĂSTOÁCĂ ~ce f. 1) Loc puțin adânc în albia unei ape. 2) Braț de râu abătut din matca lui și secat cu scopul de a prinde mai ușor peștele. /<bulg. rastoka (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard