Dex.Ro Mobile
RĂPOSÁ, răposez, vb. I. Intranz. A muri. – Lat. repausare. (Sursa: DEX '98 )

RĂPOSÁ vb. v. muri. (Sursa: Sinonime )

RĂPOSÁ vb. v. dormi, odihni, repauza. (Sursa: Sinonime )

răposá, pers. 3 sg. răposeáză, vb. I (înv.) 1. a se odihni. 2. a muri, a deceda. 3. a coborî, a se opri. 4. a se rezema. (Sursa: DAR )

răposá (răposéz, răposát), vb. – 1. (Înv.) A se odihni. – 2. A muri, a deceda. – Var. înv. răpăosa. Mr. răpăsedzu, răpăsare, megl. răpos, răpusari. Lat. rĕpausāre (Tiktin; REW 7218), cf. it. riposare, prov. repausar, fr. reposer, sp. reposar. – Der. răposat, s. m. (defunct); apusat, s. m. (defunct), probabil prin contaminare cu apus (după Drăganu, Dacor., III, 726, dintr-un lat. *appausātus). (Sursa: DER )

răposá vb., ind. prez. 1 sg. răposéz, 3 sg. și pl. răposeáză; conj. prez. 3 sg. și pl. răposeze (Sursa: Ortografic )

A RĂPOSÁ ~éz intranz. (despre per-soane) A înceta de a mai trăi; a se stinge din viață; a se sfârsi; a muri; a deceda; a sucomba. /<lat. repausare (Sursa: NODEX )

A răposa ≠ a (se) naște (Sursa: Antonime )

Declinări/Conjugări
răposa   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) răposa răposare răposat răposând singular plural
răposea răposați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) răposez (să) răposez răposam răposai răposasem
a II-a (tu) răposezi (să) răposezi răposai răposași răposaseși
a III-a (el, ea) răposea (să) răposeze răposa răposă răposase
plural I (noi) răposăm (să) răposăm răposam răposarăm răposaserăm, răposasem*
a II-a (voi) răposați (să) răposați răposați răposarăți răposaserăți, răposaseți*
a III-a (ei, ele) răposea (să) răposeze răposau răposa răposaseră
* Formă nerecomandată