Dex.Ro Mobile
RÂNTÁȘ, rântașuri, s. n. Sos făcut din făină (cu ceapă) prăjită în grăsime, pentru a fi adăugat la unele mâncăruri. – Din magh. rántás. (Sursa: DEX '98 )

RÂNTÁȘ s. prăjeală, (înv. și reg.) prăjitură, (reg.) răncău. (~ la o mâncare.) (Sursa: Sinonime )

RÂNTÁȘ s. v. sos. (Sursa: Sinonime )

rântáș s. n., pl. rântáșuri (Sursa: Ortografic )

RÂNTÁȘ ~uri n. Condiment preparat din făină prăjită (cu ceapă) în grasime, folosit la pregătirea sosurilor sau ca adaos la unele mâncăruri. /<ung. rántás (Sursa: NODEX )

rîntáș (-și), s. m. – Sos făcut cu făină prăjită în grăsime. Mag. rántás (Cihac, II, 522; Philippide, Principii, 64; Gáldi, Dict., 154). (Sursa: DER )

RÂNTÁȘ s.n. Amestec de făină și unt sau altă grăsime, prăjit mai mult sau mai puțin, utilizat ca îngroșător pentru sosuri sau alte preparate culinare; poate fi realizat ca rântaș alb (pentru beșamel), blond (pentru sosuri fine) sau brun (pentru sos brun sau spaniol). (Sursa: DGE )

Declinări/Conjugări
rântaș (pl. -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rântaș rântașul
plural rântașuri rântașurile
genitiv-dativ singular rântaș rântașului
plural rântașuri rântașurilor
vocativ singular
plural

rântaș (pl. -i)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rântaș rântașul
plural rântași rântașii
genitiv-dativ singular rântaș rântașului
plural rântași rântașilor
vocativ singular
plural