RÂNDÁȘ, rândași, s. m. Om de serviciu folosit în trecut la muncile de rând într-o gospodărie; servitor, slugă. – Rândui + suf. -aș. (Sursa: DEX '98 )
RÂNDÁȘ s. servitor, slugă. (~ la un moșier.) (Sursa: Sinonime )
rândáș s. m., pl. rândáși (Sursa: Ortografic )
RÂNDÁȘ ~i m. înv. Persoană angajată la stăpân, mai ales pentru treburi casnice; slugă; servitor. ~ la moșier. /a rândui + suf. ~aș (Sursa: NODEX )
| rândaș substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | rândaș | rândașul |
| plural | rândași | rândașii |
| genitiv-dativ | singular | rândaș | rândașului |
| plural | rândași | rândașilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
