A (nu) se lăsa tras de mânecă = a (nu) se lăsa prea mult rugat
A (se) da (sau a merge, a se duce) de râpă = a (se) distruge, a (se) nimici, a nu mai rămâne nimic, a eșua
A (se) face (sau a ajunge, a fi etc.) varză = (mai ales despre cărți și caiete) a (se) distruge, a (se) degrada, a (se) zdrențui
A (se) face puzderie = a (se) sfărâma, a (se) face praf; a (se) distruge
A (se) face sau a (se) rupe ferfeniță = a (se) rupe tare, a (se) distruge; a (se) ferfeniți
A (se) preface în cenușă = a (se) distruge în întregime (prin foc)
A (se) ruga (ca) de toți Dumnezeii = a se ruga cu insistență; a implora
A da (cuiva) la cap = a lovi; a omorî; a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul)
A da pârjol = a da foc, a distruge (prin foc); a incendia
A duce (sau a împinge, a băga pe cineva) în prăpastie = a pricinui (cuiva) mari neajunsuri; a duce la pierzanie, la pieire, a distruge
A face (pe cineva sau ceva) harcea-parcea = a tăia (pe cineva sau ceva) în bucăți, a face fărâme; a distruge, a nimici
A face felul (cuiva) = a) a omorî, a distruge (pe cineva); b) a cauza (cuiva) un rău; c) (și ) a dezvirgina
A face fițe = a se arăta mofturos; a se lăsa rugat
A face pe (sau din) cineva papară = a învinge, a distruge, a nimici pe cineva
A face pe cineva (din om) neom = a aduce pe cineva într-o stare de plâns, distrugându-l fizicește sau sufletește
A face pe cineva (sau ceva) terci = a nimici pe cineva (sau ceva); a distruge
A face zbranca = a da iureș, distrugând, nimicind
A mânca (cuiva) capul = a distruge, a nimici
A mânca (pe cineva) fript = a distruge, a da gata (pe cineva)
A mânca pe cineva (fript sau de viu) = a nimici, a răpune, a distruge pe cineva
A nu (mai) rămâne (sau a fi, a sta) ori a nu se (mai) ține etc. (nici) piatră de piatră (din ceva) = a nu se (mai) alege nimic (din ceva); a se distruge complet
A nu mai lăsa (nici) piatră de piatră = a distruge, a nimici; a face praf și pulbere
A preface în cenușă = a distruge în întregime prin foc, a pustii
A pune la pastramă = a ucide; a distruge
A ruga (pe cineva) de toți dumnezeii (sau cu Dumnezeu) = a cere foarte insistent un lucru de la cineva
A scoate (pe cineva) la selemet = a distruge din punct de vedere material, a ruina (pe cineva), a aduce la sapă de lemn
A se alege praf și pulbere sau a se alege praful de cineva (sau de ceva) = a se distruge complet, a nu mai rămâne nimic (din ceva)
A se alege scrumul (și fumul sau și cenușa) (de ceva sau de cineva) = a nu mai rămâne nimic (din ceva sau din cineva), a se distruge complet
A se duce pe apa sâmbetei = a se pierde, a se prăpădi, a se distruge
A se duce pe copcă = (despre bunuri) a se pierde, a se irosi, a se distruge; (despre oameni) a intra într-o mare încurcătură, a o păți
A se face (praf și) pulbere sau a se alege (din cineva sau ceva) (praful și) pulberea (sau praf și pulbere) = a se distruge, a se nimici, a pieri
A se pune (cu rugăminți, cu vorbe dulci etc.) pe lângă cineva = a ruga insistent pe cineva
A se ruga (de cineva) cu cerul și cu pământul = a se ruga cu cea mai mare stăruință
A se închina la sfinți sau a se ruga de toți sfinții = a se adresa la cei puternici cu rugăminți, a fi nevoit să solicite rezolvarea unui lucru în mai multe locuri și cu stăruințe
A spune (sau a înșira, a îndruga) moși pe groși (sau moși păroși) = a îndruga nimicuri, a spune vorbe fără temei, minciuni, a povesti lucruri fanteziste
A sări în aer = a se distruge, a se preface în bucăți (în urma unei explozii)
A trece sub tăișul săbiei = a ucide, a distruge complet
A îndruga (la) verzi și uscate = a înșira, a spune fleacuri, minciuni, vrute și nevrute
A șterge (sau a stinge, a face să piară) de pe fața pământului sau a (se) face una cu pământul (sau o apă și un pământ) = a (se) distruge, a (se) nimici
A șterge de pe fața pământului = a omorî; a distruge
A(-i) face de petrecanie = a) a lua (cuiva) viața; a omorî, a ucide, a răpune (pe cineva); b) a risipi, a strica, a distruge (un bun, un obiect); a cheltui (tot); a da gata (ceva)
A-și ruga moartea = a-și dori moartea
Crugul cerului (sau ceresc) = bolta cerească
La sânge = extrem de aspru, de drastic; până la distrugere
RUG1,rugi. s. m. 1. Tulpina (târâtoare) a unor plante. 2. Mur1. 3. Măceș. 4. Compus: rug-de-munte sau rug-de-zmeură = zmeur. – Lat. rubus. (Sursa: DEX '98 )
RUG2,ruguri. s. n. Grămadă de lemne pe care se ardeau, în antichitate, jertfele sau morții și, în evul mediu, condamnații la moarte. – Lat. rogus (după rug1). (Sursa: DEX '98 )
RUG s. (BOT.) (reg.) strug. (~ de mure.) (Sursa: Sinonime )
RUG s. v. curpen, măceș, mărăcine, mur, roză, salcâm, spin, trandafir, trandafir sălbatic, vrej, zmeur, zmeurar. (Sursa: Sinonime )
rug (-guri), s. n. – 1. Mur (Rubus caesius). – 2. Arbust sau tufă spinoasă în general. – Mr. (a)rug, megl. rug. Lat. rŭbus (Diez, II, 58; Pascu, I, 141), cf. it. rovo, rogo; pentru schimbarea b › g, cf. neg, negură. – Der. ruget, s. n. (loc de rugi). (Sursa: DER )
rug (-guri), s. n. – Lemne pe care se ardeau morții sau condamnații la moarte. Lat. rugus (sec. XIX). Candrea, Éléments, 5, și Tiktin consideră că cuvîntul poate fi moștenit, lucru complet improbabil. (Sursa: DER )
rug (plantă) s. m., pl. rugi (Sursa: Ortografic )
rug (grămadă de lemne) s. n., pl. rúguri (Sursa: Ortografic )
RUG1 ~urin. 1) (în antichitate și în evul mediu) Foc pe care se ardeau jertfele aduse zeilor sau ereticii. 2) Foc aprins cu ocazia unor solemnități. /<lat. rogus (Sursa: NODEX )
RUG2 ~im. 1) Tulpină târâtoare a unor plante erbacee. 2) Plantă erbacee cu tulpina spinoasă, cu flori albe sau roz și cu fructe negre comestibile; mur. 3) Trandafir sălbatic; măceș; răsură; rujă. /<lat. rubus (Sursa: NODEX )
rug de múnte s. m. + prep. + s. m. (Sursa: Ortografic )
rug de zmeúră s. m. + prep. + s. f. (Sursa: Ortografic )
