RUDIMÉNT, rudimente, s. n. 1. (La pl.) Noțiuni elementare ale unei științe, ale unei arte. 2. Organ care abia începe să se formeze sau care a rămas nedezvoltat; organ rudimentar. Rudiment de coadă. – Din fr. rudiment, lat. rudimentum. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

RUDIMÉNT s.n. 1. (Biol.) Organ abia vizibil, în formare sau nedezvoltat; început. 2. (Fig.; de obicei la pl.) Elementele prime ale unei teorii, ale unei arte etc. [Pl. -te, -turi. / < fr. rudiment, lat. rudimentum]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

RUDIMÉNT s. n. 1. (pl.) primele noțiuni ale unei științe, arte etc. 2. (biol.) organ rudimentar. (< fr. rudiment, lat. rudimentum) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

RUDIMÉNT s. v. organ rudimentar. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

rudimént s. n., pl. rudiménte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

RUDIMÉNT ~e n. 1) biol. Organ rudimentar. 2) mai ales la pl. fig. Ansamblu de noțiuni elementare dintr-un anumit domeniu. /<fr. rudiment, lat. rudimentum (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard