RUBICÓND, -Ă, rubiconzi, -de, adj. (Rar; despre fața oamenilor) Roșu, rumen, aprins, îmbujorat. – Din fr. rubicond. (Sursa: DEX '98 )
RUBICÓND, -Ă adj. (Despre fața oamenilor) Roșu, îmbujorat, rumen. [< fr. rubicond, it. rubicondo, cf. lat. rubicundus]. (Sursa: DN )
RUBICÓND, -Ă adj. (despre fața oamenilor) roșu, rumen. (< fr. rubicond, lat. rubicundus) (Sursa: MDN )
RUBICÓND adj. pletoric. (Sursa: Sinonime )
rubicónd adj. m., pl. rubicónzi; f. sg. rubicóndă, pl. rubicónde (Sursa: Ortografic )
RUBICÓND ~dă (~zi, ~de) rar Care este rumen sau îmbujorat la față. /<fr. rubicond, lat. rubicondus (Sursa: NODEX )
| rubicond adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | rubicond | rubicondul | rubicondă | rubiconda |
| plural | rubiconzi | rubiconzii | rubiconde | rubicondele |
| genitiv-dativ | singular | rubicond | rubicondului | rubiconde | rubicondei |
| plural | rubiconzi | rubiconzilor | rubiconde | rubicondelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
