RUȘFÉT,rușfeturi, s. n. 1. Mită. 2. Obligație suplimentară în muncă sau în natură, pe care țăranii erau obligați s-o presteze în trecut moșierilor. [Var.: rușfért s. n.] – Din tc. rüșvet. (Sursa: DEX '98 )
rușfét, rușféturi, s.n. (înv.) 1. suită. 2. obligație suplimentară a țăranului față de boier (în muncă sau în natură). (Sursa: DAR )
rușfét (rușféturi), s. n. – 1. Cadou făcut unui slujbaș pentru a-l mitui. – 2. Mită, șperț. – Mr. rușfete, megl. rușfet. Tc. (arab.) rüșvet (Șeineanu, II, 303; Lokotsch, 1722), cf. alb. rüšvet, bg. rušvet. (Sursa: DER )
RUȘFÉT,rușféturi, s. n. ~ (din tc. (arab) rüșvet; cf. alb. rüšvet, bg. rušvet) (Sursa: DER )
rușfét s. n., pl. rușféturi (Sursa: Ortografic )
RUȘFÉT ~urin. înv. 1) Sumă de bani sau dar adus unei persoane pentru a obține ceva în mod ilegal; mită. 2) Obligație suplimentară în muncă sau în natură, prestată de țărani pe moșia boierilor. /<turc. rüșvet (Sursa: NODEX )