ROȘIÁTIC, -Ă, roșietici, -ce, adj. Care bate în roșu, în care predomină nuanța de roșu. [Pr.: -și-a-. – Var.: roșiétic, -ă, roșiátec, -ă, roșátic, -ă, roșátec, -ă adj.] – Roșu + suf. -atic. (Sursa: DEX '98 )
ROȘIÁTIC adj. 1. v. roșcat. 2. arămiu, roșcat, roșcovan, (înv. și reg.) rus, (reg.) rui, rușeț. (Cu părul ~.) 3. frez, roșcat, trandafiriu. (O rochie ~.) (Sursa: Sinonime )
roșiátic adj. m. (sil. -și-a-), pl. roșiétici (sil. -și-e-); f. sg. roșiátică, pl. roșiétice (Sursa: Ortografic )
ROȘIÁTIC ~a (roșiétici, roșiétice) Care bate în roșu; cu nuanță roșie. Rochie ~ă. [Sil. -și-a-] /roșu + suf. ~atic (Sursa: NODEX )
| roșiatic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | roșiatic | roșiaticul | roșiatică | roșiatica |
| plural | roșiatici | roșiaticii | roșiatice | roșiaticele |
| genitiv-dativ | singular | roșiatic | roșiaticului | roșiatice | roșiaticei |
| plural | roșiatici | roșiaticilor | roșiatice | roșiaticelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
