Dex.Ro Mobile
Vezi 2 expresii

ROTOCÓL, -OÁLĂ, rotocoli, -oale, s. n., adj. (Pop.) 1. S. n. Imagine, contur, figură sau corp în formă de disc, de cerc sau de inel. ◊ Loc. adv. În rotocol = în spirală. 2. S. n. Mișcare circulară; rotire, învârtire. ◊ Expr. A da rotocoale cuiva (sau la ceva)= a se învârti în jurul cuiva (sau a ceva); a jindui la cineva sau la ceva, a-i da târcoale. 3. Adj. Care are forma unui cerc; rotund. [Var.: rotogól, -oálă adj., s. n.] – Roată + ocol. (Sursa: DEX '98 )

ROTOCÓL adj. v. circular, rotund. (Sursa: Sinonime )

ROTOCÓL s. 1. v. cerc. 2. cerc, colac. (Din hornuri se înalță ~oale de fum.) (Sursa: Sinonime )

ROTOCÓL s. v. întoarcere, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, răsucire, roabă, rotație, rotire, rotit. (Sursa: Sinonime )

rotocól adj. m., pl. rotocóli; f. sg. rotocoálă, pl. rotocoále (Sursa: Ortografic )

rotocól s. n., pl. rotocoále (Sursa: Ortografic )

ROTOCÓL ~oále n. 1) Figură sau corp în formă de cerc. ~oale de fum. ◊ În ~ în (formă de) spirală. 2) Mișcare circulară; rotire; roată. ◊ A da ~oale cuiva (sau la ceva) a se învârti în jurul cuiva (sau a ceva); a da târcoale. /roată + ocol (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
rotocol   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rotocol rotocolul rotocoa rotocoala
plural rotocoli rotocolii rotocoale rotocoalele
genitiv-dativ singular rotocol rotocolului rotocoale rotocoalei
plural rotocoli rotocolilor rotocoale rotocoalelor
vocativ singular
plural