Dex româncuță, romancuta, definiţie româncuță, dex.ro Mobile

ROMÂNCÚȚĂ, româncuțe, s. f. Diminutiv al lui româncă. – Româncă + suf. -uță. (Sursa: DEX '98 )

româncúță s. f., g.-d. art. româncúței; pl. româncúțe (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări

româncuță substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	româncuță	româncuța
nominativ-acuzativ	plural	româncuțe	româncuțele
genitiv-dativ	singular	româncuțe	româncuței
genitiv-dativ	plural	româncuțe	româncuțelor
vocativ	singular	româncuță, româncuțo
vocativ	plural	româncuțelor