RÓINIȚĂ1, roinițe, s. f. (Pop.) Stup mic portativ cu care se prinde un roi2 nou. – Din scr. rojnica. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

RÓINIȚĂ2, roinițe, s. f. Plantă erbacee perenă, cu flori albe ori liliachii cu miros plăcut, mult căutate de albine, cu frunze ovale întrebuințate în medicină pentru calitățile lor stimulente și antispasmodice; mătăciună, melisă (Melissa officinalis). – Roi2 + suf. -niță. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

RÓINIȚĂ s. v. mătăcină. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

RÓINIȚĂ s. (BOT.; Melissa officinalis) melisă, (reg.) cătușnică, lămâiță, mătăcină, motoacă, răstupeașcă, roiște, stupelniță, buruiana-stupului, busuiocul-stopului, floarea-stupului, iarba-albinelor, iarba-roilor, iarba-stupului, izma-stupilor, mierea-ursului, mintă-turcească, poala-Sfintei-Mării, voioșniță-de-albini. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

róiniță (stup, plantă) s. f., g.-d. art. róiniței; pl. róinițe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

RÓINIȚĂ1 ~e f. pop. Stup mic portativ, cu care se prind roiurile. /<sb. rojnica (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

RÓINIȚĂ2 ~e f. Plantă erbacee meliferă, cu flori mici, plăcut mirositoare, cu frunze ovale, folosită în medicină. /roi + suf. ~iță (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

RÓINIȚĂ2 (‹ roi2) s. f. Plantă erbacee perenă, din familia labiatelor, cu rizom, orizontal, tulpină înaltă de 30-80 cm, cu frunze ovale și cu flori albe sau liliachii, plăcut mirositoare, așezate în verticile axilare (Melissa officinalis). Din frunze se extrage un ulei volatil, utilizat în ind. farmaceutică. Folosită de apicultori pentru atragerea în r. (1) a roiurilor de albine. R. este și o bună plantă meliferă. (Sursa: DE ) Copy to clipboard