RÓENTGEN s. m. v. röntgen. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ROENTGEN [pr.: röntghén] ~i m. fiz. Unitate de măsură pentru radiații. ◊ Aparat ~ aparat folosit în medicină pentru efectuarea roentgenoscopiei. [Var. röntgen] /<germ. Röntgen (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

ROENTGEN s.m. Unitate electrostatică de radiație. // s.n. Aparat cu care se produc raze X. [Pron. rönt-ghen, scris și röntgen. / < fr. röntgen, cf. W. C. Röntgen – fizician german]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ROENTGEN- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) raze X”, „care folosește raze X”. [Pron. röntghen-, scris și röntgen-. / < fr. röntgen]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ROENTGEN1 s. m. elem. röntgen1. () (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ROENTGEN1- elem. röntgen2-. (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ROENTGEN (RÖNTGEN) (‹ fr. {i}; {s} n. pr. Röntgen) s. m. Unitate de măsură a dozei radiațiilor X sau γ (simbol: R), egală cu cantitatea de radiații care produce, prin ionizarea unui centimetru cub de aer, în condiții fizice normale, o sarcină electrică de un franklin. Raze R = raze X. (Sursa: DE ) Copy to clipboard

ROENTGEN, familie de ebeniști germani: Abraham R. (1711-1793) și fiul său David R. (1743-1807). Au lucrat la curtea lui Ludovic XVI piese de mobilier în stil rococo. (Sursa: DE ) Copy to clipboard