Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

ROBÚST, -Ă, robuști, -ste, adj. Care este înzestrat cu o constituție fizică puternică; rezistent la muncă, la oboseală, la boală; voinic, viguros, vânjos. – Din fr. robuste. (Sursa: DEX '98 )

ROBÚST, -Ă adj. Tare, zdravăn, voinic, viguros. [< fr. robuste, cf. lat. robustus]. (Sursa: DN )

ROBÚST, -Ă adj. tare, zdravăn, voinic, viguros; rezistent. (< fr. robuste) (Sursa: MDN )

ROBÚST adj. 1. puternic, solid, tare, viguros, vânjos, voinic, zdravăn, (pop.) țeapăn, vânos, vârtos, (reg.) puteros, putut, socolan, (Ban. și Transilv.) pogan, (înv.) potent, putincios, spatoș, (fig.) verde. (Om ~.) 2. legat, solid, viguros, vânjos, voinic, zdravăn. (Extrem de ~.) (Sursa: Sinonime )

Robust ≠ firav, indolent, pipernicit, plăpând, slab, slăbănog (Sursa: Antonime )

robúst adj. m., pl. robúști; f. sg. robústă, pl. robúste (Sursa: Ortografic )

ROBÚST ~stă (~ști, ~ste) 1) (despre persoane) Care are o constituție fizică puternică; bine dezvoltat fizic. 2) Care manifestă putere și rezistență; puternic și rezistent. /<fr. robuste (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
robust   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular robust robustul robustă robusta
plural robuști robuștii robuste robustele
genitiv-dativ singular robust robustului robuste robustei
plural robuști robuștilor robuste robustelor
vocativ singular
plural