ROBÍT, -Ă,robiți, -te adj. (Adesea substantivat) Care este aservit, exploatat. 2. Fig. Subjugat, fermecat, captivat. – V. robi. (Sursa: DEX '98 )
ROBÍT adj. v. subjugat. (Sursa: Sinonime )
ROBÍ,robesc, vb. IV. 1. Tranz. A lua cuiva libertatea; a ține în captivitate, a aduce în stare de rob. 2. Intranz. A trăi în robie, a fi rob. ◊ A munci din greu. 3. Tranz. A menține o persoană sau o colectivitate în relații de subjugare politică, economică și socială, a aservi o țară, un popor etc.; a exploata. 4. Tranz. Fig. A înlănțui, a încleșta, a subjuga pe cineva (prin farmecul pe care îl execită). ◊ Refl. A fi robul unei pasiuni, a fi dominat de cineva sau de ceva. – Din rob. (Sursa: DEX '98 )
A ROBÍ ~ésc 1. tranz. 1) v.A ÎNROBI. 2) fig. A transforma în rob, fiind încântat de anumite însușiri; a subjuga. 2. intranz. 1) A fi rob. 2) fig. A munci din greu (ca un rob); a iobăgi; a șerbi. /Din rob (Sursa: NODEX )
ROBÍ vb. 1. v. înrobi. 2. v. subjuga. 3. v. trudi. (Sursa: Sinonime )
ROBÍ vb. v. aresta, captiva, deține, domina, închide, întemnița, reține, stăpâni, subjuga. (Sursa: Sinonime )
A robi ≠ a dezrobi, a elibera (Sursa: Antonime )
robí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. robésc, imperf. 3 sg. robeá; conj. prez. 3 sg. și pl. robeáscă (Sursa: Ortografic )
