ROBINÉT, robinete, s. n. Organ de mașină sau armătură, dispozitiv care se montează la capătul unei conducte, între două conducte sau la capătul tubului de scurgere al unui recipient, în scopul întreruperii sau al restabilirii circulației unui fluid în ambele sensuri ori pentru a regla sau a schimba debitul acestuia. – Din fr. robinet. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ROBINÉT s.n. Dispozitiv care poate deschide sau întrerupe circulația unui fluid printr-o conductă. [Pl. -te, (s.m.) -eți. / < fr. robinet]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ROBINÉT s. n. dispozitiv care poate deschide sau întrerupe circulația unui fluid printr-o conductă. (< fr. robinet) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

!robinét s. n./s. m., pl. robinéte/robinéț i (Sursa: DOOM 2 ) Copy to clipboard

ROBINÉT s. (pop.) țuțuroi. (~ de apă.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

robinét s. n., pl. robinéte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ROBINÉT ~e n. Dispozitiv montat la o conductă care întrerupe, restabilește sau reglează circulația unui fluid. /<fr. robinet (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

ROBINET [robiné], Jean-Baptiste René (1735-1820), literat și filozof francez. Concepții materialiste influențate de deism și hilozoism. Considera că elementele constitutive ale materiei ar fi animaliculele, ființe vii elementare („Despre natură”). (Sursa: DE ) Copy to clipboard