- (A fi) mână spartă = (a fi) risipitor
- A arunca banii pe fereastră = a cheltui în mod exagerat, a fi risipitor
- A fi mână spartă = a fi risipitor
- A lua cu o mână și a da cu alta (sau cu zece) = a cheltui mult, a fi risipitor
RISIPITÓR, -OÁRE, risipitori, -oare, adj. 1. Care își risipește averea, bunurile; cheltuitor. 2. (Înv.) Care produce ruină; nimicitor, distrugător. – Risipi + suf. -tor. (Sursa: DEX '98 )
RISIPITÓR adj. v. devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, nimicitor, pus-tiitor, ruinător. (Sursa: Sinonime )
RISIPITÓR adj., s. v. cheltuitor. (Sursa: Sinonime )
Risipitor ≠ avar, econom, strângător (Sursa: Antonime )
risipitór adj. m., pl. risipitóri; f. sg. și pl. risipitoáre (Sursa: Ortografic )
RISIPITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival . Care risipește; cheltuitor. /a risipi + suf. ~tor (Sursa: NODEX )
| risipitor adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | risipitor | risipitorul | risipitoare | risipitoarea |
| plural | risipitori | risipitorii | risipitoare | risipitoarele |
| genitiv-dativ | singular | risipitor | risipitorului | risipitoare | risipitoarei |
| plural | risipitori | risipitorilor | risipitoare | risipitoarelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
